Femeile și tinerii sunt cele mai afectate categorii de lucrători în condițiile pandemiei, din cauza prezenței lor mari în sectorul serviciilor, puternic afectat de criză, relevă cea mai amplă analiză de până acum privind implicațiile Covid-19 asupra forței de muncă la nivelul Uniunii Europene, elaborată de Asociația Europeană a Întreprinderilor Mici și Mijlocii.

Prezentând rezultatele analizei, prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, președinte de onoare al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), semnalează caracterul deosebit al acesteia, deoarece investighează efectele crizei actuale asupra resursei umane.

Aspecte reliefate de studiul european

• rata ocupării forței de muncă în UE a scăzut cu 1,7% din trimestrul 4 din 2019 până în trimestrul 4 din 2020 (cu 3,9 milioane de salariați mai puțini)
• programul de lucru s-a redus în aceeași perioadă cu 5,3%, ajungând la 6,5 ore pe zi
• rata șomajului a ajuns la 7,3% (cu 15,7 milioane mai mulți șomeri)
• ponderea șomerilor care nu caută loc de muncă a atins 17%

Telemunca a consolidat inegalitățile

Studiul semnalează că „telemunca a salvat la fel de multe locuri de muncă precum schemele STW, dar a consolidat inegalitățile în rândul forței de muncă”.

O particularitate a studiului o constituie atenția acordată unei categorii mai puțin luate în seamă în condițiile crizei, cea a liber profesioniștilor: mai mult de jumătate de milion de lucrători independenți și-au închis afacerile între trimestrul IV 2019 și trimestrul IV 2020 și pe deasupra se consideră că datele oglindesc situația doar parțial, pentru că „suspendarea unor proceduri administrative și nivelurile de incertitudine i-au împins pe unii independenți să amâne sfârșitul afacerilor lor”.

Studiul a determinat „faptul că lucrătorii independenți din întreaga Europă au întâmpinat mai multe dificultăți financiare, o probabilitate mai mare de a deveni șomeri și reduceri mai mari ale orelor de muncă și ale veniturilor decât angajații”.

Perspectiva care se desprinde este de accentuare a inegalităților și între țări, și în interiorul țărilor, între categorii.