Tinerii excepţionali ai României şi drama unui sistem educaţional subfinanţat

Olimpicii români au uimit din nou lumea, consolidându-şi poziţiile de vârf la nivel european şi mondial, în urma prestaţiilor din cadrul olimpiadelor şcolare internaţionale de anul acesta. Reprezentată de aceşti tineri excepţionali, România – măcar la acest capitol, cel al inteligenţei – ocupă un loc fruntaş în Europa şi în lume. Podiumurile olimpiadelor internaţionale de ştiinţe sunt ocupate anual de elevii români. Până în prezent, bilanţul de anul acesta este unul impresionant, dar nu uimeşte pe nimeni. Suntem de multă vreme printre cei mai buni.
Ploaie de medalii la Olimpiadele Internaţionale de anul acesta
În luna februarie a acestui an, cu patru medalii de aur şi una de argint, România a ocupat locul 1 în Europa şi locul V în lume, la Olimpiada Internaţională de Fizică din Indonezia. Medaliile de aur au fost cucerite de A. Drăgulescu, R. Octavian, P. Cotruţ (L. I.  Informatică, Bucureşti) şi A. Radu (C.N. Nicolae Bălcescu, Brăila). Medalia de argint i-a revenit lui S. Leontică, de la C.N. Petru Rareş, Piatra Neamţ.
Două medalii de aur şi două medalii de bronz reprezintă palmaresul elevilor noştri la Olimpiada Internaţională de Informatică 2017. Lotul olimpic al României s-a întors acasă cu patru premii (două medalii de aur şi două medalii de bronz) de la Olimpiada Internaţională de Informatică desfăşurată la Teheran (28 iulie-3 august). Au fost răsplătiţi cu medalii de aur Ş. Constantin-Buliga (clasa a XI-a, C.N. Informatică Tudor Vianu, Bucureşti) şi T. Vesa-Nakajima (L.V.P. Nicolae Bolcaş, Beiuş, Bihor).
Premiaţi cu argint la ediţia de anul trecut, C. Andrei Oncescu (C.N. Dinicu Golescu, Câmpulung Muscel) şi A.C. Constantinescu (L.I. Bucureşti) au fost premiaţi anul acesta cu bronz.
Prestaţie excepţională şi în cazul lotului naţional al ţării noastre la Olimpiada Internaţională de Biologie, care s-a desfăşurat în perioada 23-30 iulie la Warwick University din Coventry (Anglia). R. Streza (C.N. Emil Racoviţă, Cluj-Napoca) este câştigătorul medaliei de argint, G. V. Sîmbotin (L.T. Mihail Kogălniceanu, Vaslui) este deţinătorul medaliei de bronz, iar G. Maier (L.T. Avram Iancu, Cluj-Napoca) a primit o menţiune.
Bilanţ excepţional şi la Olimpiada Internaţională de Matematică, desfăşurată între 12 şi 23 iulie, la Rio de Janeiro. Medaliile de argint au fost câştigate de F.A. Ion (C.N. Mihai Viteazul, Bucureşti), M.G. Doica şi Ş. Tudose (L. T. I. Informatică, Bucureşti), C. M. Bonciocat (laureat cu argint în 2015 şi 2016) şi M.A. Ocian au intrat în posesia medaliilor de bronz (ambii elevi la C.N. Informatică Tudor Vianu, Capitală). A. Timofte, de la acelaşi colegiu, a obţinut menţiune.
12 premii au obţinut elevii români la Olimpiada Internaţională Pluridisciplinară Tuymaada 2017. Pe discipline, lucrurile au stat în felul următor: Chimie – C. V. Crăescu şi D. C. Ungureanu (L.I. Informatică, Bucureşti) şi C. T. Cozma (C.N. Emil Racoviţă, Iaşi) au obţinut medalii de argint. ​Matematică – E. Memiş (L.I. Informatică, Constanţa) – medalie de argint, V.N. Robu (C.N. Vasile Lucaciu, Baia Mare) – medalie de bronz şi S. I. Novac (C.N. C. Brediceanu, Lugoj) – menţiune. Informatică –  Bogdan Sitaru (CN Dinicu Golescu, Câmpulung Muscel) – medalie de aur cu punctaj maxim, A. Petrescu (C.N. Informatică Tudor Vianu, Bucureşti) şi T. P. Moroianu (L.I.  Informatică, Bucureşti) – medalii de argint. Fizică – Cosmin Andrei (L.I. Informatică, Bucureşti) – medalie de aur cu punctaj maxim, S. Dolteanu (L.I. Informatică, Bucureşti) şi M. R. Ursu (C.N. Mircea cel Bătrân, Constanţa) – medalii de argint.
Două medalii de aur şi două medalii de argint a adunat echipa României la Olimpiada Internaţională de Chimie. desfăşurată în perioada 6-15 iulie, în Thailanda (Nakhon Pathom), rezultat care plasează România pe locul locul al II-lea în Europa şi al VII-lea în lume în clasamentul neoficial al ţărilor participante.
Au primit medalii de aur A. Dima (L.I. Informatică, Bucureşti), câştigătoare a medaliei de argint la ediţia precedentă, şi P. Haidu-Gerea (C.N. Mircea cel Bătrân, Constanţa), care a fost răsplătit cu aur şi în 2016. Medaliile de argint au fost obţinute de A. Leonescu (C.N. Sfântul Sava, Bucureşti) şi D. G. Muntean (C.N. Spiru Haret, Tecuci).
Ne întoarcem la Informatică şi ne mutăm în Europa Centrală, unde s-a desfăşurat, aşa cum am amintit mai sus,  Olimpiada de Informatică a Europei Centrale (CEOI 2017). Medaliile de aur au fost cucerite de C. A. Oncescu (C.N. Dinicu Golescu, Câmpulung), T. V. Nakajima (L.V.P. N. Bolcaş, Beiuş) şi A. Popa (L.T. Mihail Kogălniceanu, Vaslui). A. C. Constantinescu (L.I. Informatică, Bucureşti) a fost premiat cu medalie de argint.
România, ţara paradoxurilor
Aceştia sunt tinerii excepţionali care anul acesta au făcut cinste României. De fapt, doar o parte din ei, pentru că sezonul competiţiilor internaţionale şcolare nu a luat sfârşit. Urmează alţi tineri, care cu siguranţă ne vor face să fim mândri că suntem români. Ca în fiecare an de fapt, deşi nu avem niciun merit; nici noi, nici guvernele care se perindă la putere, nici, evident, echipele ministeriale din str. General Berthelot. Meritul este doar al acestor tineri şi al cadrelor didactice de excepţie, care îi pregătesc asiduu, în cabinete de performanţă, an de an.  Am ţinut să facem cunoscute numele fiecăruia dintre ei pentru că merită cu prisosinţă să-i cunoaştem. Spaţiul nu a permis să prezentăm şi minunatele cadre didactice care i-au pregătit şi i-au însoţit. Dar, cu siguranţă, vom face acest lucru într-un număr viitor. De remarcat este faptul că aceşti tineri excepţionali vin din toată ţara, din Galaţi, Bihor, Suceava, Iaşi, Constanţa, Craiova, Bucureşti sau Baia Mare. În toate judeţele ţării se nasc minţi strălucite şi de la un an la altul harta zonelor în care apar şi se remacă aceşti, copii, tineri excepţionali se lărgeşte. Cum e posibil, ne întrebăm, cu siguranţă, fiecare dintre noi, deoarece ne confruntăm cu un paradox greu, dacă nu imposibil de explicat. Deşi avem din ce în ce mai mulţi olimpici, sistemul de educaţie din România se îndepărtează din ce în ce mai mult de stadardele actuale, deteriorându-se, sufocat de subfinanţare şi diletantism, anchilozat, incapabil să se redreseze  şi să se upgradeze.
Paradoxul constă în faptul că, pe de o parte, avem aceşti tineri minunaţi, prin prisma cărora România pare o ţară a inteligenţei, a unui învăţământ de vârf şi a unui viitor de aur, pe de cealaltă parte avem statisticile şi clasamentele internaţionale care ne produc fiori pe şira spinării şi pe marginea cărora nu se pot croi decât scenarii de coşmar. Conform acestora, suntem pe primul loc în Europa la analfabetism funcţional şi pe unul dintre locurile fruntaşe la abandon şcolar. Suntem ţara cu cel mai slab finanţat sistem educaţional din Europa şi, consecinţă logică a acestui fapt, ţara cu din ce în ce mai mulţi profesori mediocri. Ca un corolar, suntem ţara în care specialiştii în educaţie nu reuşesc de 27 de ani să creeze un trunchi curricular coerent, suplu, adaptat nevoilor actuale ale societăţii şi racordat la realităţile europene şi modiale ale momentului.
Avem de două ori mai mulţi copii supradotaţi faţă de media mondială
Comparativ cu media mondială, România are de două ori mai mulţi copii supradotaţi, anual mii dintre aceştia participând la olimpiadele naţionale şi internaţionale. În ciuda acestui fapt,  6% din populaţia ţării noastre este analfabetă. Sărăcia este în creştere, la noi, iar alte statistici arată că din ce în ce mai mulţi copii se culcă flămânzi. În ciuda acestor realităţi de coşmar, tinerii noştri supradotaţi sunt în număr din ce în ce mai mare şi îi întâlneşti în toate marile universităţi şi institute de cercetare din lume. Suntem ţara olimpicilor internaţionali, a tinerilor supradotaţi, cu un sistem de educaţie la pământ. Iar statul, guvernele, politicienii nu fac nimic pentru a redresa situaţia, pentru a opri exodul acestor inteligenţe către statele care îi apreciază la adevărata lor valoare, pentru a repune şcoala pe linia de plutire. Suntem o ţară a paradoxurilor. Dar paradoxurile se găsesc doar în statele slab dezvoltate.
Marcela GHEORGHIU