Interviu cu prof. Ionel N. Banu, directorul Colegiului Na]ional B. P. Hasdeu din Buzău
Stimate domnule director, CN „Bogdan Petriceicu Hasdeu“ s-a născut la 10 ani după Unirea Principatelor. Anul acesta, această veritabilă instituiţie de învăţământ a împlinit 150 de ani de existenţă. Cum aţi marcat această vârstă, dumneavoastră, cadrele didactice şi elevii deopotrivă?
Actualul Colegiu Naţional „B.P. Hasdeu“ s-a născut sub semnul Legii asupra Instrucţiunii Publice din 25 noiembrie 1864, legea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Articolul 93 din lege prevedea înfiinţarea de „licee unitare cu 7 clase la Botoşani, Buzău, Focşani, Ismail şi Bârlad, pe lângă cele din Bucureşti, Iaşi, Craiova, „iar în alte oraşe numai gimnazii cu 4 clase“.
În acel context istoric, locuitorii Buzăului au început să gândească necesitatea unei şcoli „înalte“, conformă cu prevederile unei legi democratice, novatoare, în pas cu epoca. În târgul de atunci se cerea cu fermitate un liceu sau un gimnaziu şi, pentru că dinspre minister veneau răspunsuri nefavorabile, Consiliul Comunal a votat, la 9 septembrie, înfiinţarea unui Gimnaziu cu o singură clasă, în 12 septembrie, profesorii intrând efectiv la clasă. S-a dorit de la început o Şcoală Reală, Liceul fiind exclusiv o creaţie a locuitorilor Buzăului, a autorităţilor locale de atunci.
De atunci, timpul începuse deja să ţeasă în jurul acestei şcoli o aură de legendă, care i-a sporit fascinaţia în rândul tineretului studios al Buzăului. A fi elev al acestei şcoli echivala încă de atunci cu un atestat de valoare, aşa încât valoarea a devenit mesajul transmis peste ani de generaţiile de profesori şi absolvenţi celor care astăzi au cinstea şi şansa de a fi elevii sau profesorii Colegiului Naţional „B. P. Hasdeu“.
În anul 150 al existenţei sale, Hasdeul a fost sărbătorit exemplar. 12 septembrie 2017 a însemnat ziua întâlnirii promoţiilor hasdeiene: din câte ştim, peste 30 de promoţii s-au reunit în curtea şcolii, neîncăpătoare pentru „mulţimea“ venită la eveniment. A fost prezent academicianul Mihail Bălănescu, promoţia 1940. La cei 95 de ani, s-a adresat hasdeienilor de azi şi de ieri, care s-au ridicat atunci când a fost prezentat. De asemenea, a fost prezent academicianul Marius Andruh, doamna general de brigadă Florentina Radu-Ioniţă, managerul Spitalului Militar, scriitorul Florentin Popescu, profesorii universitari Adrian Miroiu şi Nicolae Cupcea şi foarte mulţi alţi absolvenţi.
Elevii hasdeieni de astăzi au avut ocazia să-i cunoască, să-i aleagă ca model de reuşită intelectuală. „Am plecat de la şcoală spre casă copleşită de emoţii şi de energia acelor oameni frumoşi“ – scria o elevă într-un ziar local. „Toţi se simţeau fericiţi, după atâţia ani, ACASĂ. Cu siguranţă, ziua aceasta va dăinui nu doar în istorie, ci şi în sutele de suflete care au sărbătorit la unison un centenar şi jumătate de Hasdeu“ – scria o altă elevă de acum.
Chemarea noastră a fost clară: „Hasdeieni de pretutindeni: Veniţi ACASĂ!“. Şi au venit, din ţară, din Canada, SUA, Italia, Franţa, Cehia, Spania. Hasdeul şi-a arătat forţa, spiritul hasdeian şi-a certificat perenitatea.
Filarmonica „Paul Constantinescu“ din Ploieşti a susţinut un concert extraordinar, aniversar, eleva Dora Găitanovici interpretând împreună cu orchestra, 50 de instrumentişti, imnul actual al Hasdeului, creaţie proprie, muzică şi text. Cred că este timpul să-i mulţumim profesorului Alexandru Bădulescu din Ploieşti pentru momentul unic pe care ni l-a prilejuit, facilitând organizarea acestui concert.
Grupul VOUĂ (Adrian Fetecău este absolvent al Hasdeului) a susţinut, de asemenea, un spectacol extraordinar, umorul de bună calitate bucurându-i, mai ales, pe elevii noştri.
Tipăriturile au îmbogăţit zestrea Hasdeului. Am reuşit să edităm o Antologie în cinci volume, „Dimineţi de cerneală“, ce cuprinde creaţiile literare, poezie şi proză, ale elevilor hasdeieni care au debutat în volum, în şcoala lor, în perioada 1997-2017.
Ce reprezintă astăzi Colegiul „Hasdeu“ în spaţiul buzoian şi chiar naţional?
Timpul nu este suficient pentru ca un colegiu să fie socotit o valoare în educaţie. Anii nu plasează o şcoală, singular, în mit. Este nevoie de un traseu bine ales, parcurs cu paşi siguri, este nevoie de robusteţe în timp. Colegiul Naţional „Bogdan Petriceicu Hasdeu“ a dovedit şi dovedeşte acest lucru.
Un colegiu de elită este certificat de comunitatea care trebuie să vegheze asupra lui. Calitatea, valoarea, plasarea în inima performanţei, toate acestea devin perene atunci când cei din jur îţi dau certificatul de garanţie. În Buzău, toată lumea ştie de Hasdeu, oamenii locului spun că Buzăul este hasdeian. Pe hasdeieni îi găseşti acolo unde se petrec evenimente importante: culturale, ştiinţifice, jurnalistice. Hasdeul s-a impus şi se impune prin sobrietate, prin gloria atâtor ani de studiu pentru suflet şi pentru ctitorirea omului. De aceea, permanent, Colegiul Naţional „B. P. Hasdeu“ îşi deschide porţile spre elevii săi, cei care clădesc prin mintea lor viitorul şi întăresc prin valoare istoria prestigioasă a şcolii pe care au ales-o pentru a o sluji alături de profesorii lor.
De fiecare dată, putem spune că Hasdeul se menţine acolo sus, în zenitul performanţei, adică acolo unde noi credem că ne este locul. S-au făcut, se fac şi se vor mai face ierarhii, clasamente. Anul 2013 a situat Colegiul Naţional „B. P. Hasdeu“ pe locul al doilea în ţară, punctele obţinute fiind acordate pentru rezultatele la examene naţionale – bacalaureat şi admitere în liceu; anii următori au ţinut Hasdeul cât mai aproape de primele locuri. În acest an şcolar, după examenele naţionale, ne-am situat pe locul al treilea la nivel naţional. Nu ştiu cât de importante sunt ierarhiile, „topurile“ care se fac. Aş zice că nu facem caz de locurile pe care ne-am clasat sau pe care ne vom clasa. Dar ce ne-am face fără performanţă? Am fi sigur mai săraci şi, chiar dacă nu am ieşi învinşi, ne-am socoti neîmpliniţi. Performanţa este pecetea unei şcoli, însemnul ei nobiliar.
Ce loc ocupă performanţa în Colegiul „B. P. Hasdeu“? Ce ne puteţi spune despre performanţele elevilor dvs. din ultimii ani?
Pentru noi, performanţa înseamnă un mod aparte de a ne raporta – deopotrivă elevi şi profesori – la cultura organizaţională a acestei şcoli, una foarte puternică, bine articulată şi verificată în timp. Hasdeul propune un model cultural de management, care vizează excelenţa prin dobândire de performanţă. Performanţa înseamnă acea ştiinţă a elevului hasdeiean de a învăţa, iar la noi a învăţa înseamnă a învăţa zi de zi. Performanţa înseamnă să ştii să nu ridici un succes ocazional la rang de „ceva normal“ în cheia înţelegerii termenului. Performanţa nu înseamnă să ai 100% la bacalaureat, ci să poţi dovedi că 223 dintre cei 300 de elevi care au absolvit în acest an, spre exemplu, au dobândit medii de peste 9 (nouă) la examenul maturităţii. Performanţa nu înseamnă să ai elevi calificaţia la faze judeţene sau naţionale ale olimpiadelor, ci să îţi poţi premia substanţial elevii care au adus premii din confruntări naţionale sau internaţionale. Am spus, într-un alt an: Ne-am confruntat cu lumea la matematică, latină, chimie, filosofie, fizică, biologie, rachetomodelism, mai recent la ştiinţe ale pământului, lectură şi am învins în dese rânduri. Aceasta este, pentru noi, înţelegerea corectă a ideii de performanţă sau, mai bine zis, pe înţelesul nostru, a ideii de excelenţă prin dobândire de performanţă. În şcoala pe care a absolvit-o George Emil Palade, laureatul Nobel pentru Medicină, credem că aşa este corect să înţelegi performanţa.
Strict vorbind, apelând şi la statistici, în ultimii ani, vreo trei să zicem – elevii hasdeieni au dobândit 55 de premii şi menţiuni la faza naţională a olimpiadelor şcolare: istorie, limba latină, limba şi literatura română, limba franceză, limba germană, psihologie, chimie, lectura ca abilitate de viaţă, geografie, limba engleză, biologie, ştiinţe ale pământului, matematică, sociologie, fizică, filosofie, lingvistică. Se adaugă aici menţiuni şi premii speciale la olimpiade internaţionale: limba latină, ştiinţe ale pământului, lectură.
Se pune un tot mai mare accent pe ieşirea din tipare, pe un învăţământ flexibil. Ce rol joacă creativitatea, inovaţia, în procesul de învăţământ de la Colegiul „B. P. Hasdeu“?
Nevoia de flexibilitate, de ieşire din tipare trebuie să ne preocupe pe toţi cei care slujim învăţământul românesc, să ne preocupe din ce în ce mai des. Elevii noştri nu acceptă informaţia în avalanşă, înţeleg că au posibilitatea să acţioneze după propria voinţă, ştiu că au dreptul să aibă o opinie proprie în orice domeniu de activitate, dreptul de a exprima oral sau scriptural opiniile proprii. Este ridicol să gândeşti că ei pot fi convinşi să redea după un îndelung efort de învăţare lecţia dintr-un manual. Există posibilitatea – destul de mică pentru unele specializări în cadrul liceelor teoretice – inovării în plan metodologic la ceea ce numim „cursuri opţionale“. Cu cât este vizată mai mult interdisciplinaritatea, cu atât mai repede apar rezultatele. Elevii urmăresc acest lucru, chiar şi cei mici: la clasa a V-a, numărul cursurilor opţionale este, acum, în noile planuri de învăţământ, mai mare. S-a făcut un pas, trebuie să urmeze ceilalţi, dar, pentru a avea rezultatele scontate, trebuie să ştii să le oferi: în Hasdeu nu impunem cursuri opţionale, ci îi lăsăm să aleagă dintr-o ofertă generoasă, credem noi. Elevul de astăzi trebuie să ştie să înveţe, să dezbată, să inoveze el însuşi. Activităţile extracurriculare sunt de mare ajutor, în acest sens.
Către ce se îndreaptă absolvenţii dvs.?
Absolvenţii Colegiului Naţional „B. P. Hasdeu“ se îndreaptă spre Medicină, Politehnică, Drept, ASE, în ultima vreme, mulţi aleg Academia de Poliţie sau de Informaţii. Nu a apus încă o vorbă care caracterizează, credem noi, această şcoală: ca părinte, „îmi duc“ copilul la Hasdeu pentru că vreau „să intre la facultate“.
Domnule director, pentru că ne apropiem de finalul interviului, aş dori să ne creionaţi portretul absolventului C.N. „Bogdan Petriceicu Hasdeu“ şi, de ce nu, să ne oferiţi câteva motive pentru care absolvenţii de gimnaziu ar trebui să vină la acest colegiu centenar?
Credem – şi ne place să spunem – că elevii vin la Hasdeu pentru că vor să înveţe zi de zi. Aici, la Hasdeu, îi aşteaptă profesori aleşi, între care peste douăzeci sunt absolvenţi ai şcolii. Aici continuă ce au început în anii gimnaziali, dar se şi redescoperă, construindu-şi alături de profesorii lor trasee nebănuite anterior. Pornesc pe un drum anevoios şi învaţă zilnic, mai întâi pentru ei, formându-se, desăvârşindu-se, apoi pentru şcoala care îi creşte, îi ocroteşte, pentru că bunurile de preţ trebuie ocrotite. Este o dantelărie a performanţei pe care profesorul şi elevul hasdeian o conştientizează asumând-o zilnic. Şi elevul, şi profesorul devin minţi în stare de veghe, care tind spre excelenţă, dobândind performanţă.
Gimnazistul vine la Hasdeu pentru că aici găseşte proiecte, parteneriate în care se poate implica. În Hasdeu poate să-şi cultive sensibilitatea sau să-şi exerseze darul de a lucra cu formule, de a experimenta în laborator. Învaţă ce înseamnă voluntariatul, implicarea în planul comunităţii. Mai presus de orice, elevul gimnazist vine la Hasdeu pentru a se cizela din perspectiva caracterului. „Să creştem caractere…“ este deviza noastră, iar ele trebuie să fie „neschimbătoare şi puternice“.
Portretul absolventului Colegiului Naţional „B. P. Hasdeu“? Cred că Jurământul absolventului, rostit în ziua absolvirii, este edificator. Un jurământ construit şi scris de elevii şcolii:
„Jur, în faţa profesorilor, părinţilor şi colegilor mei, pe care îi iau ca martori, că voi îndeplini acest legământ, pe cât mă ajută puterea şi raţiunea.
Jur să respect valorile Hasdeului, aşa cum şi Hasdeul mi-a respectat valoarea.
Jur să-mi preţuiesc dascălii şi părinţii, recunoscându-le meritul de a-mi fi format, mai presus de orice, caracterul.
Jur să păstrez demnitatea de hasdeian şi să desăvârşesc prin acţiunile mele menirea acestei şcoli.
Jur să nu mă pierd în mulţime, pentru că aici am învăţat ce-nseamnă performanţa.
Jur să-l descopăr pe cel de lângă mine, oglindindu-mă în el.
Jur să nu mă abat de la principiile spiritului hasdeian, purtându-le cu pietate oriunde m-aş afla.
Jur că viitorul meu va onora trecutul hasdeian.
Jur!“
Colegiul Naţional „B. P. Hasdeu“ a trecut în anul 150 al existenţei sale ca şcoală reprezentativă a Buzăului – şi nu numai. Este şcoala lui George Emil Palade, Pamfil Şeicaru, Ion Caraion, Constantin Parhon, Nicolae Vaschide, I. A. Rădulescu-Pogoneanu, George Banu, Laurenţiu Ulici, Nae Leonard, Aristide Demetriade, Cornel Penu, a generalului Ştefan Guşă, a profesorilor universitari Adrian Miroiu, Silviu Neguţ, a lui Nicolae Cabel, Florentin Popescu, Gheorghe Istrate, a Magdei Ursache sau… a unei liste pe care nu o vrem, nicicând, încheiată.
Colegiul Naţional „B. P. Hasdeu“ are 150 de ani, dar nu este bătrân, ci vechi, pentru că, aici, la Hasdeu, ca şi în natura eminesciană – cum spunea un critic literar – „timpul nu lucrează“. Timpul nu îmbătrâneşte Hasdeul, îl înnobilează.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU
