Anul acesta, toate drumurile culturale din România duc la Timișoara, ori toate drumurile culturale pornesc din Timișoara sunt afirmații corecte, mai ales că Timișoara a devenit oficial Capitala Europeană a Culturii, fiind astfel al doilea oraș din România care deține acest titlu – primul a fost Sibiul, în 2007. Orașul Timișoara a câștigat titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021, însă în contextul pandemic de la vremea respectivă, întregul program a fost întrerupt, anul 2023 fiind anul dedicat Capitalei Europene a Culturii.
Anul acesta, pe lângă Timișoara, Europa mai are încă două capitale culturale: Veszprém (Ungaria) și Eleusina (Grecia). De Grecia se leagă și începutul acestui program prin care Parlamentul European conferă titlul onorific unui oraș sau mai multora. Ideea programului aparține ministrului grec al Culturii, Melina Mercouri, și ministrului francez al Culturii, Jack Lang. Acest program a fost conceput pentru a sprijini bogăția și diversitatea culturală europeană și pentru conștientizarea istoriei și a valorilor europene comune. Impactul pozitiv pe care l-a avut acordarea titlului în ultimele trei decenii a plasat inițiativa printre cele mai de succes programe ale Uniunii Europene. Titlul a fost purtat de 70 de orașe din peste 30 de țări, iar programul a devenit atât o platformă-cheie pentru poziționarea la nivel internațional a orașelor, cât și un catalizator al regenerării economice și culturale.
Un titlu care rămâne pe viață
În competiția pentru Capitala Europeană a Culturii s-au înscris 14 orașe, dar numai patru dintre ele au obținut statutul de oraș-candidat: Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timișoara.
În septembrie 2016, în cadrul unei conferințe de presă la Biblioteca Națională a României, s-a anunțat Capitala Europeană a Culturii din 2021. „Programele celor patru orașe candidate la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 au fost inovative, competiția fiind una tensionată. Acest concurs se bazează pe dialogul intercultural, pe deschiderea orașelor europene către lume, iar sectoarele culturale și creative au reușit să reziste în aceste vremuri tulburi pe care le traversează Europa în fața altor ramuri economice“, declara Karel Bartak, șeful Departamentului de Cultură din cadrul Comisiei Europene în cadrul conferinței de presă. Steve Green, președintele juriului European Capital of Culture (ECoC), declara în cadrul aceluiași eveniment că „este un titlu care rămâne pe viață, nu doar pentru un an“.
Mai mult decât atât, pe lângă acest titlu, un juriu format din experți independenți a recomandat Comisiei Europene să acorde Programului Cultural Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, Premiul Melina Mercouri, în valoare de 1,5 milioane de euro. Această distincție recompensează orașele ce respectă angajamentele asumate în momentul depunerii candidaturii. Iar Timișoara a primit acest premiu în seara zilei de 17 februarie. Adina Vălean, comisar european, i-a înmânat distincția și premiul Melina Mercouri lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei. Acesta a declarat ulterior că: „De astăzi suntem Capitală! Timișoara va străluci anul ăsta. Le mulțumesc tuturor celor care au contribuit, care au muncit la acest proiect de la prima idee din 2010 până în ziua de azi. Le mulțumesc celor care au crezut în capitală și atunci când totul părea de prisos. Timișorenii vor străluci, nu am niciun dubiu. Seara asta ne arată că putem orice atunci când suntem împreună ca o comunitate. Să avem ambiții mari, să punem umărul și să țintim sus. Timișoara, ăsta e anul nostru. Rescriem povestea și luminăm prin noi Europa!“.
Evenimente pentru tot anul
Organizatorii își propun ca prin acest titlu Timișoara să devină un oraș în care excelența culturală să primeze, oferind cetățenilor încrederea că prin implicare și participare se vor putea produce schimbări semnificative în oraș. Aceștia consideră că schimbările importante încep la un colț de stradă: în 1884 Timișoara a fost primul oraș din Europa continentală iluminat stradal electric, iar în 1989, scânteile Revoluției împotriva regimului comunist s-au aprins tot pe străzile Timișoarei. De aceea, toți sunt așteptați pe străzile Capitalei Europene a Culturii pentru o celebrare a curajului și diversității.
Organizatorii promit ca fiecare săptămână din 2023 să aducă noi ocazii de întâlnire cu cultura europeană și locală, atât pe scenă, în săli de spectacole și galerii de artă, cât și pe stradă. Programul cultural include 300 de zile fără întrerupere de expoziții de artă modernă și contemporană, iar începând cu luna mai 2023, Timișoara va găzdui peste 10 festivaluri de muzică, de la baroc la rock, de la jazz la experimente electronice. Putem spune că Timișoara 2023 este în egală măsură definită de evenimente ce pornesc din și se întorc în comunitate, de la proiecții de film în cartiere mărginașe la evenimente în parcuri și explorări artistice ale cartierelor istorice.
Luminează orașul prin tine!
Richard Mihai Zuberecz, consilier personal al primarului, a declarat pentru Tribuna învățământului că „pentru Timișoara, acest titlu reprezintă o mare onoare, fiind o dovadă a faptului că suntem un oraș reprezentativ pentru valorile europene de multiculturalitate, diversitate, inovare și curaj. Suntem pregătiți ca România și Europa să fie cu reflectoarele ațintite asupra noastră și să luminăm chiar noi în acest an“. Pornind de la fraza „Timișoara a fost primul oraș în care“, ne mândrim cu faptul că sloganul Capitalei Culturale Europene în 2023 se intitulează „Shine your light – Light up your city!“. „Pentru a explica legătura dintre cele două fraze cheie, amintite anterior, trebuie să ne întoarcem în trecut, mai exact în anul 1884, când Timișoara a devenit primul oraș din Europa continentală cu iluminare stradală electrică. Lumina Timișoarei a avut un rol important de-a lungul istoriei atât din punct de vedere practic, cât și simbolic. «Luminează orașul prin tine!» este sloganul centrat în jurul luminii, reflectând călătoria de la individ la cetățean european conștient și implicat, în care sunt înrădăcinate valorile comunității și pasiunea“, susțin organizatorii.
Weekend-ul celor peste 140 de evenimente
Deschiderea oficială a Capitalei Europene a Culturii a avut loc în perioada 17-19 februarie, un weekend cu peste 140 de evenimente pentru toate vârstele. Pășeai pe străzile Timișoarei și simțeai vibrația oamenilor, bucuria că fiecare dintre ei este acolo și sunt martori la acest eveniment, anume că orașul lor devine astfel Capitală Europeană a Culturii. Practic, luminau asemenea sloganului, prin ei înșiși. Peste 1.000 de voluntari au luminat și ei în timp ce mișunau în fiecare colțișor din Timișoara și ofereau trecătorilor programul, o hartă a orașului cu principalele evenimente și îi întrebau dacă aveau nevoie de ceai, apă, cafea.
Chiar dacă încă nu se știu câți turiști au fost în Timișoara în acest sfârșit de săptămână, căci încă hotelierii își numără clienții, vă putem spune că au fost mulți, foarte mulți turiști, veniți deopotrivă din toate colțurile țării și de peste hotare.
La ceremonia de Gală „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii“ de la Palatul Culturii, au participat „peste 100 de oficiali de rang înalt din 41 de țări. Și de la Comisia și Parlamentul European vor fi prezenți la Timișoara în weekendul deschiderii oficiale a Capitalei Europene a Culturii, din 17-19 februarie 2023. Casa Regală a României va fi reprezentată de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române, și Alteța Sa Regală Principele Radu al României“, a anunțat Primăria Timișoara.
„Timișoara este orașul-punte între comunitățile culturale din Europa!“
Marele absent al acestui eveniment a fost Președintele României, Klaus Iohannis. Chiar dacă nu a participat la acest eveniment, a transmis un mesaj prin Sergiu Nistor, Consilier Prezidențial, Departamentul Cultură, Culte și Minorități Naționale: „Astăzi, la 16 ani de la prima capitală românească a culturii europene, dumneavoastră veniți cu un proiect prin care timișorenii și mândra comunitate a bănățenilor își prezintă și își valorifică tradițiile și energiile culturale, spiritul civic și aspirațiile. Titlul de Capitală Europeană a Culturii nu a fost ușor de obținut, 14 orașe din România fiind înscrise într-o competiție puternică. Timișoara a fost cea care a primit laurii pentru că a prezentat un program ambițios și novator. «Light Your City» a câștigat prin viziunea pe care o promovează, care nu doar fructifică resursele culturale ale orașului și ale zonei în care este situat acesta, dar și propune un înnoit angajament civic și are drept obiectiv transformarea Timișoarei într-un pol cultural de relevanță europeană. Vă doresc ca acest deziderat să se împlinească! Am acordat Înaltul Patronaj nu doar unui proiect cultural de excepție, ci și ca recunoaștere a faptului că, așa cum spune sloganul programului, timișorenii au dovedit că vor și pot să-și lumineze orașul prin ei înșiși, prin cultură și implicare comunitară“.
În cadrul Galei, Nicolae-Ionel Ciucă, premierul României, a evidențiat faptul că lecțiile Sibiului au confirmat valoarea adăugată adusă de purtarea pentru un an de zile, alături de Luxemburg, a standardului culturii europene. „Sunt convins că Timișoara va continua modelul și va străluci în acest an, așa cum sugestiv indică motto-ul «Revarsă-ți lumina, Luminează-ți orașul!». Timișoara este orașul-punte între comunitățile culturale din Europa, care emană neîncetat vibrațiile de cooperare, dialog și creativitate în rândul generațiilor sale seculare unite în diversitate“, a adăugat premierul.
Orașul cu peste 1.000 de evenimente
Richard Mihai Zuberecz, consilier personal al primarului Dominic Fritz, ne-a povestit cum s-a văzut Capitala Culturală Europeană din spatele cortinei, dar și la ce să ne mai așteptăm anul acesta. Zuberecz este de părere că „cel mai mare eveniment a fost cel de vineri, când au cântat trupe cu renume, dar unde au și existat colaborări excepționale între artiști locali și artiști naționali și internaționali. De departe, din punct de vedere vizual, spectacolul celor de Muare Experience a fost cel mai memorabil. Mă bucur că i-am văzut pe scenă pe timișorenii noștri de la IPR și K-Lu, împreună cu invitați cât mai diverși, Taraful de Caliu a oferit o atmosferă încinsă pe ritmuri de vioară, iar DJ-ul din Berlin, Fritz Kalkbrenner, a fost un «act» perfect pentru a închide seara. Orașul a vibrat cu expoziții și vernisaje care sunt deschise în continuare pentru următoarele luni, precum și o grădină verticală de mai multe etaje în centru. Pentru timișoreni, acest an este ca o oglindă prin care se vor uita constant la oraș și vor ști că doar prin implicarea lor acest eveniment va fi un adevărat succes. Până la urmă, Timișoara poartă acest titlu, iar Timișoara nu este altceva decât cetățenii ei. De aceea, așteptările de la Capitală sunt și așteptările timișorenilor de la ei înșiși. În schimb, conaționalii noștri care ne vor vizita se pot aștepta la o primire caldă, un oraș cu iz vestic și demn“.
Consilierul primarului Fritz a declarat pentru Tribuna învățământului că peste 1.000 de evenimente sunt deja confirmate, dar aceștia se așteaptă la mult mai multe, care încă sunt în curs de planificare și care depind de operatorii culturali cu care aceștia lucrează.
„Pentru iubitorii de festivaluri, îi invităm să aibă urechile ciulite în următoarele luni pentru numele care vor fi anunțate la Timișoara. Unul dintre aceste nume a fost deja scos din pălărie și mă refer aici la Tom Odell, care va veni în luna iunie. Deja mai multe festivaluri de muzică sunt anunțate. Iubitorii de teatru vor avea parte în luna mai de festivalul Euroregional de Teatru – TESZT, iar în luna septembrie de festivalul European – Eurothalia, fiecare organizate de unul dintre cele două teatre ale minorităților locale – teatrul maghiar și cel german. Mai mult decât atât, Timișoara va găzdui cea mai mare expoziție Brâncuși din România. Iar din perspectiva literaturii, în luna aprilie îl vom primi la Timișoara pe Orhan Pamuk, câștigător al premiului Nobel pentru literatură în 2006“, povestește Richard Mihai Zuberecz.
În încheierea acestui weekend a avut loc conferința „Dialog Peter Sloterdijk & Andrei Ujică“ de la Universitatea de Vest din Timișoara. Discuția a pornit de la capitolul ce dă titlul întrunirii, din ultima carte al lui Peter Sloterdijk, Wer noch kein Grau gedacht hat. Eine Farbenlehre (Cine n-a gândit încă griul. O teorie a culorilor) și a gravitat în jurul apariției fotografiei și filmului în secolul al XIX-lea și a haloului lor de semnificații „dintre alb și negru“.
Cristian TĂNASE – profesor
Articol integral publicat în numărul 39 al revistei Tribuna Învățământului
