Articolul analizează rezultatele testelor PISA din anul 2022 din perspectiva studiului derulat de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație. În baza acestui studiu, articolul evidențiază posibilele condiții care au avut un aport la performanțele obținute de elevii români, pe de o parte, și identifică direcții ulterioare de intervenție în sistemul de educație din România în scopul optimizării pregătirii elevilor, pe de alta.

Societatea viitorului tinde spre un model general care promovează valori comune între state și facilitează integrarea socială și profesională a cetățenilor pe tot teritoriul spațiului european. În anul 2006, România a implementat pentru prima oară testele PISA ca formă de evaluare a nivelului competențelor deprinse de elevii români prin educația asigurată de sistemul de învățământ.

PISA este un sistem internațional de evaluare a nivelului competențelor de ci­­tire, matematică și științe al elevilor care au împlinit vârsta de 15 ani. Acest program este coordonat de OECD (Organizația pentru Coordonare și Dezvoltare Economică) și a debutat în anul 2000. Scopurile lui converg spre câteva direcții de ba­­ză: 1) stabilirea unui cadru internațional de calibrare a sistemelor de învățământ la un nivel comun de achiziții de bază; 2) su­­gerarea unor scopuri, politici și practici noi pentru optimizarea sistemelor naționale de învățământ; 3) identificarea nivelului de achiziții în domeniul lecturii, al matematicii și științelor obținut de elevi, și modul de transfer al acestora în rezolva­rea de sarcini diverse; 4) furnizarea unei analize clare a stadiului de pregătire al elevilor la un anumit moment, care este necesară în regândirea sistemelor de în­vățământ pentru a acorda curricula la nevoile sociale și profesionale (What is PISA? | PISA 2022 Assessment and Analytical Framework | OECD iLibrary; oecd-ilibrary.org). Analiza datelor colectate contribuie la conturarea unui profil de abilități și cu­­noștințe al elevilor, la înțelegerea modului cum acesta este influențat de factorii de­­mografici, geografici, sociali și economici și la identificarea tipului de relații interpersonale stabilite între elevi, elevi–profesori–familie–comunitate–școală. Pe lângă aceste aspecte, rezultatele obținute la PISA pot reprezenta un punct de plecare în crearea oportunităților de a avea o bază solidă pentru recunoașterea diplomelor de studii între statele europene, pe de o parte, și de a facilita mobilitatea forței de muncă în spațiul european, pe de alta.

Testele PISA sunt structurate pe 6 ni­vele de performanță în ordine crescătoare pornind de la nivelul 1, care este divizat în trei subnivele: 1C, 1B, 1A, către nivelul al șaselea. Fiecărui nivel îi corespunde un număr de puncte – primului nivel 1C îi corespund 233 de puncte, în timp ce ultimului, al șaselea, îi sunt asociate 669 de puncte – care reflectă un anumit grad de dezvoltare a competențelor evaluate. Astfel, de vreme ce la nivelul al doilea la ma­tematică este măsurată abilitatea de a re­­cunoaște situațiile în care trebuie să elaboreze strategii simple de rezolvare a problemelor, inclusiv realizarea unui mo­­del matematic simplu care implică o singură variabilă ca parte a strategiei de re­zolvare, la nivelul al șaselea este măsurată competența de a rezolva probleme ­abstracte, creativitatea și gândirea flexibilă demonstrate în elaborarea soluțiilor. Fiecare competență măsurată prin testele PISA pornește de la un nivel de bază ce evaluează abilități de recunoaștere, identificare, până la competențele abstracte care corespund nivelului al șaselea.

De la momentul de debut, PISA a efectuat o analiză a datelor colectate la fiecare 3 ani, cu excepția anului pandemic 2021-2022. În anul 2025 se ia în considerare schimbarea intervalului de timp la 4 ani.

În anul 2023, elevii români au obținut rezultate care s-au aflat sensibil sub me­­dia statelor UE și cea stabilită de OECD. Astfel la lectură, scorurile acestora s-au aflat cu 47 de puncte sub media OECD și cu 40 sub media UE; la matematică, rezultatele elevilor români s-au clasat cu 45 de puncte sub media OECD și cu 44 sub media UE, iar la științe, scorurile au fost cu 57 de puncte sub media OECD și 53 sub cea a statelor din UE. O analiză a evoluției scorurilor din anul 2006, când a fost aplicat pentru prima oară testul în România, până în anul 2023, indică o creștere a scorurilor între anii 2006 și 2012, an în care este înregistrat un maxim, după care curba devine descendentă până în momentul 2023. În intervalul de timp de la prima aplicare a testului până în prezent, diferențe semnificative sta­tistic sunt înregistrate între anii 2006 și 2012, timp în care rezultatele la lectură au crescut cu 9 puncte, la matematică, cu 17 și la științe, cu 11.

În studiul făcut de către Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație pe rezultatele elevilor români la testul PISA din 2022 (Rezultatele studiului PISA 2022, România | UCE; ise.ro), au fost evidențiate mai multe corelații care pot reprezenta condiții care au dus la obținerea scorurilor înregistrate de elevii români.

1. În funcție de mediul de proveniență al elevilor, rezultatele la testul PISA la ma­tematică au fost mai bune cu 89 de puncte, la lectură, cu 93 de puncte și la științe, cu 84 în zonele urbane.

2. Conform acestui studiu, 75% dintre elevii români sunt satisfăcuți de viața lor, comparativ cu media de 62% obținută de statele OECD și 64% de țările UE.

3. Din punctul de vedere al siguranței la școală, 87,2% dintre elevi se simt siguri în mediul școlar, fetele exprimând o probabilitate mai mare de a se simți insecurizate decât băieții.

4. Expunerea la bullying este un indicator important care stă la baza sentimentului de securizare în mediul școlar. Băieții afirmă că au fost victimele cel pu­­țin al unui episod de bullying pe lună, elevii dezavantajați s-au confruntat frecvent cu situații de acest tip, iar pentru cei din mediul rural problema bullying-ului este serioasă.

5. Frecventarea grădiniței poate avea un impact benefic asupra creșterii performanței la matematică, rezultatele celor care au frecventat acest nivel fiind sensibil mai bune decât ale celorlalți.

6. Absenteismul este asociat cu scăderea performanțelor la matematică și la celelalte discipline testate.

7. Există o relație direct proporțională între timpul acordat rezolvării temelor și creșterea performanței la matematică.

8. Nivelul socio-economic influențează performanța elevilor astfel încât cei dezavantajați au obținut rezultate mult mai scăzute comparativ cu restul.

În concluzie, analiza rezultatelor testelor PISA din anul 2022 evidențiază următoarele probleme ale sistemului de educație: τ o vulnerabilitate în abordarea elevilor care înregistrează performanțe scăzute la matematică, lectură și științe (peste 20% dintre elevii români nu pot atinge nivelul de bază al competențelor evaluate prin testele PISA, comparativ cu media OECD) τ o susținere scăzută a ele­vilor care pot atinge performanțe ridicate în domeniu (un număr mai mic de elevi a atins nivelele 5 și 6 ale testului, comparativ cu media OECD). Pe lângă acestea, studiul a evidențiat și câteva puncte tari ale sistemului de învățământ românesc, care pot susține o evoluție ulterioară a rezultatelor PISA: τ sistemul de învățământ are capacitatea de a crește incluziunea fără a afecta excelența; τ nu există un decalaj relevant între resursele materiale asigurate de școlile din mediul urban comparativ cu cele din rural. Cu toate acestea, prin generalizarea învățământului obligatoriu de doisprezece clase, sistemul românesc de educație creează condițiile menținerii unui număr ridicat de elevi care obțin performanțe sub nivelul al doilea de competențe, pe de o parte, iar limitarea resurselor materiale în mediul rural nu corelează direct cu performanța la matematică. Aceste ultime două observații evidențiate de studiul considerat în articol subliniază necesitatea formării ca­­drelor didactice pentru intervenția compensatorie în pregătirea elevilor la disciplinele științifice și la limba română, ur­mărind setul de abilități și competențe care sunt evaluate prin testele PISA și care sunt esențiale în evoluția cognitivă a elevilor români. În scopul atingerii acestui deziderat, este necesar ca programele de lucru la clase să fie regândite în acest sens și să includă sugestii de lucru la clasă prin care să se dezvolte atât gândirea, cât și atitudinea critică față de informațiile care sunt disponibile în mediul online.

Prin urmare, rezultatele testelor PISA obținute în anul 2022 nu pun într-o lumină defavorabilă sistemul de învățământ românesc, ci evidențiază câteva direcții importante de intervenție necesare în ajustarea modalităților de lucru la clase la nivelurile de competență evaluate prin acest sistem de măsurare a performanțelor elevilor.

Alina Mihaela MUNTEANU – profesor, psiholog CMBRAE

Articol publicat în nr. 49-50 al revistei Tribuna Învățământului