Tehnologie pentru nevoia elevilor de apartenență la comunitate

Adesea s-a spus că școala românească are o exprimare pedagogică rămasă în urmă și este tributară unor cutume lipsite de utilitate în zorii secolului XXI. De asemenea, s-a spus că profesorii sunt inadaptați la cerințele prezentului, că refuză să se adapteze la specificul noii generații de elevi. Acuzațiile capătă efervescență în preajma examenelor naționale, ge­neralizând fără argumente și anulând dictatorial munca multor mii de oameni (elevi și profesori, deopotrivă). Paradoxal, dacă e să avem în vedere detractorii de odinioară, aproape „peste noapte“, aceiași oameni au fost primii care s-au adaptat la noua normalitate impusă, iată, de doi ani.

Haine noi și nepotrivite

Sistemul autohton de învățământ a îmbrăcat hainele noi și nepotrivite ale lecțiilor online (cu toate ale lor: sincron ori asincron, hibrid sau mixt) și a mers înainte. Coordonat mai inspirat, în unele locuri, mai neizbutit, în altele, cu dotări rudimentare sau cu tehnică „de ultimă generație“, cu platforme educaționale eficiente sau prin SMS, a reușit să meargă înainte când aproape toate celelalte s-au oprit. Sigur, ar fi o ipocrită aventură pe tărâmul autosuficienței să afirmăm că performanțele dinainte sunt egale cu cele de acum. Ar fi nedrept, față de noi înșine, în primul rând, să nu recunoaștem lacunele și pierderile care au fost sinonime cu acești doi ani „altfel“, dar împreună cu elevii noștri și cu părinții lor vom reuși, așa cum am făcut întotdeauna, să oferim acestei țări un viitor.

Colegiul nostru, încă dinaintea apariției pandemiei, a cunoscut și a folosit eficient platformele și instrumentele di­gitale, aspect care ne-a făcut, poate mai repede decât pe alții, să ne continuăm activitatea și după ce școlile s-au închis, în martie 2020. Dotarea Laurianului cu calculatoare în fiecare clasă și cu conexiune la internet, tablele interactive care nu au stat degeaba, accesul tuturor elevilor noștri, încă din primele zile ale stării de urgență, la internet și la lecțiile oferite prin mijlocirea Adservio, Zoom, Microsoft Teams ș.a., experiența multor colegi în blended learning sau în folosirea mijloacelor TIC au reprezentat nu doar avantaje, ci și oportunități de a ne continua munca fără a căuta scuze, explicații ori vinovați. Da, s-a muncit mai mult. Da, a fost greu. Mulți colegi au investit timp și resurse financiare pentru a se pregăti. Mulți colegi, fără a se abate de la principiile și valorile paradigmei educaționale, au căutat și au găsit metode noi de predare/învățare și instrumentele de eva­luare eficiente în noul context. Am încercat, de asemenea, să oferim măcar o parte din activitățile, aflate în afara orelor de școală, cu care elevii erau obișnuiți: proiecte eTwinning, programe de educație complementară (școli de vară, educație media) etc. Nu au fost neglijate nici consilierile și asistența psihopedagogică, atât de necesare tinerilor, mai cu seamă în această perioadă.

Din experiențele profesorilor Colegiului Laurian din perioada orelor online

Constantin Giosu, profesor de limba franceză: „Un pas mic, dar înainte… este impresia după aproape doi ani de învățământ online, hibrid, sincron, asincron și câte variante or mai fi fost. Deși unii dintre noi nu erau chiar novici în folosirea în procesul didactic a instrumentelor digitale, acum putem vorbi despre un procent mult mai mare de cadre didactice care au introdus digitalul în activitatea la catedră. Platformele educaționale (­Google Suite, Microsoft Teams etc.) au fost implementate în majoritatea școlilor și cadrele didactice, de voie, de nevoie, au lucrat folosindu-se de aceste instrumente. Pentru predarea în varianta hibridă, școlile au fost nevoite să se doteze și să echipeze fiecare sală de clasă (rețea internet, calculatoare, videoproiectoare, table interactive etc.), ceea ce a apropiat și învățământul de la noi de o oarecare decență a dotărilor care să faciliteze și să facă mai atractiv procesul didactic chiar (sau mai ales) și cu prezență fizică. Personal, învățământul online și platformele educaționale folosite mi-au permis să vin în fața elevilor cu mult mai multe resurse (video, audio, foto etc.), să anim uneori orele, chiar și cele mai aride din punct de vedere informațional, prin folosirea unor aplicații agreabile și plăcute de elevi (kahoot, learningapps etc.), să aplic me­tode noi care se pliau mai bine pe învățământul online (clasa inversată). Dar ­online-ul nu vine doar cu aspecte ­plăcute. Online înseamnă foarte mult timp petrecut în fața calculatorului și a device-urilor de orice tip și asta nu numai pentru cele 4, 5 sau 6 ore de online pe zi cu elevii, dar și pentru alte câteva ore bune de pregătire a lecțiilor, de căutare, de sortare, de adaptare a resurselor adecvate (în lipsa unor baze de resurse unitare și standardizate la nivel național). Online-ul a răsturnat structura clasică a lecției și eficiența lecțiilor față în față. Conținutul pe care îl făceai înainte într-o oră de curs acum se face în două și toată abordarea și planificarea trebuie regândite. Online-ul îți răpește o parte importantă din controlul activității elevilor și din feedback-ul că ceea ce faci se reflectă în mod real în ce știe și ce știe să facă elevul. Ca să nu mai vorbim de evaluare care, cu oricâte instrumente am încercat să o aplicăm în online, a oferit, deseori, rezultate departe de realitate. În concluzie, pandemia a accelerat (cu ani buni) trecerea învățământului românesc către o față mai potrivită zilelor noastre prin integrarea digitalului în școală. Online-ul ne permite, în situații speciale și în doze rezonabile, să continuăm educația și nu să o suspendăm, iar dacă la revenirea la educația față în față fiecare profesor folosește și instrumentele digitale, dobândite în această perioadă, este un mare câștig“.

Ionela Florentina Iacob, profesor de limba engleză: „Blended learning a existat cu mult înainte de apariția pandemiei și presupune acea formulă de educație formală prin care elevii învață atât față în față, cât și prin medii electronice sau online. Că în România necesitatea de a aduce școala la elevi a devenit pregnantă după începutul pandemiei a însemnat că în școala noastră lucrurile s-au pliat din mers pe această necesitate. Rezultatul a fost că, în timp ce alte școli căutau cu disperare soluții, în Laurian platforma deja existentă Adservio a facilitat trecerea spre învățământul online chiar din martie 2020. Cu calculatoare în fiecare clasă și conexiune la internet din septembrie 2020, Laurianul a îmbrățișat experiența online și instrumentele digitale cu maximă flexibilitate. Din punctul de vedere al predării limbilor moderne, blended learning nu este o noutate în Laurian, dar este evident că din 2020 a devenit un mod de predare/învățare/evaluare mult mai facil de gestionat. Dacă până la apariția pandemiei profesorii de limbi mo­derne erau ușor de recunoscut după servi­etele voluminoase ce conțineau ­laptop-uri, auxiliare, fișe, imagini sau hărți, din toamna lui 2020, sunt printre cei care utilizează poate cel mai frecvent calculatoarele și conexiunea la internet. Perioada de școală exclusiv online ne-a obișnuit cu accesul instantaneu la infinitatea de resurse digitale de calitate și gra­tuite disponibile, ceea ce face predarea/învățarea/evaluarea mult mai atractivă și mai interesantă pentru elevi. O altă provocare apărută odată cu pandemia este necesitatea dezvoltării competențelor digitale ale profesorilor. Ele existau în diverse grade și în trecut, dar pandemia a însemnat că foarte multe cadre didactice au fost puse în situația de a învăța rapid, din mers, cum să desfășoare lecții online pe diverse platforme de învățare, cum să acceseze resurse digitale și cum să le in­tegreze eficient în lecții. Din 2021, când școala față în față a redevenit predominantă, aceste abilități își demonstrează utilitatea mai mult decât oricând, deoarece școala românească în general și predarea limbilor moderne, în particular, au nevoie de un upgrade care să le facă viabile în secolul XXI“.

Cristina Rîznic, profesor de limba și literatura română: „Colegiul Național August Treboniu Laurian Botoșani este din acest an școlar unitate pilot în ceea ce privește Educația media, în urma se­­lecției efectuate de Centrul pentru Jurnalism Independent din București. La programul de formare, derulat în perioada mai-decembrie 2021, au participat trei profesori de limba și literatura română ai colegiului: Cristina Rîznic, Anca Grădinaru, Carmen Dulgheriu, care implementează în scenariile didactice de la clase, pe parcursul a doi ani, concepte cheie ale educației media – tipuri de mass-media, identificarea consumului media zilnic, deconstrucția mesajelor media, rolul jurnalismului în democrație, fapte și opinii, libertate de exprimare, construcția unei știri, contextul în mesajele media, independența editorială, in­ternet și rețele sociale, amprenta digitală, dezinformarea, tehnici de verificare a informației, bule informaționale, camere de ecou etc. La curs au participat profesori din mai multe județe, alături de jurnalista Julia Nagy de la postul de radio Europa FM. Toate conținuturile urmează să fie integrate în ore de limba și literatura română. În acest fel, lecțiile devin mult mai atractive, întrucât presupun și integrarea competențelor IT, precum și învățarea colaborativă, creativă.

de Prof. Mihaela Prăjinariu – Director adjunct, Colegiul Național A.T. Laurian, Botoșani

Articolul integral poate fi citit în revista Tribuna Învățământului nr. 25-26 / ianuarie-februarie 2022