Interviu cu prof. Ion Dobre, președintele SIP „Prof. Ion Neacșu“, Buzău

„Cel care deschide o școală închide o pușcărie“ (Victor Hugo)   

Stimate domnule președinte Ion Dobre, conform celor mai recente date, România este singura țară din Uniunea Europeană care lucrează la catedră cu necalificați. De ce nu putem scăpa de această situație? Cum stau lucrurile la nivelul județului Buzău?

Faptul că încă se apelează la necalificați arată că sistemul de învățământ nu este atractiv din punct de vedere financiar. Cei care cred că vocația și pasiunea de a lucra cu copiii este suficientă se înșală. Dacă facem o analiză, o să constatăm că cei mai mulți necalificați se regăsesc în orașele mari și în București, unde avem și cele mai multe locuri de muncă bine plătite. Asta dovedește că acolo unde au de ales, tinerii nu vin în învățământ.

În județul Buzău, lucrurile s-au schimbat în ultimul timp. Nu avem posturi sau norme didactice ocupate cu necalificați. Avem câteva cazuri, în zone izolate, unde orele răzlețe sunt acoperite cu profesori de la alte specializări care sunt plătiți, la plata cu ora, ca necalificați. Suntem în această situație ca urmare a diminuării numărului de norme/posturi didactice, consecință a scăderii dramatice a populației școlare.

 Școala rurală a fost și rămâne poate cea mai dureroasă și mai adâncă rană a învățământului românesc. Care este situația în județul Buzău?

Din nefericire, în mediul rural sunt din ce în ce mai puțini copii. Este motivul pentru care multe școli, care funcționau ca structuri în cadrul școlilor cu personalitate juridică,  au fost închise. Datele pe care le avem ne arată că va fi și mai rău întrucât vor dispărea școlile din câteva localități. Dacă cu ceva timp în urmă, învățământul simultan se regăsea doar la clasele primare, în prezent, acesta se regăsește frecvent și la clasele de gimnaziu.

Abandonul școlar este un alt motiv de îngrijorare. Măsurile adoptate până acum nu au dat rezultatele așteptate. Avem încă multe comunități unde frecvența și abandonul școlar sunt foarte crescute. La nivelul clasei a VIII-a din anul școlar trecut, aproximativ 300 de elevi care au absolvit această clasă nu se regăsesc în clasa a IX-a din acest an școlar. Cauzele, cred eu, sunt multiple. În mediul rural  regăsim familiile cele mai sărace, fără locuri de muncă, mare parte cu o educație precară, puțin sau deloc preocupați de viitorul copiilor lor.

 După cumplitul caz de la Iași, din satul Buda, unde un copil de trei ani a murit înecat în fosa septică, ce face sindicatul pentru ca ministerul, autoritățile să se sensibilizeze și să facă ceva pentru ca astfel de tragedii să nu se mai petreacă?

În foarte mare parte, cu câteva excepții, administrațiile locale din zonele rurale din județ au fost preocupate de amenajarea corespunzătoare a școlilor și anexelor acestora. În prezent avem un număr de 23 de unități identificate pentru a fi incluse în programul de reabilitare inițiat de MEN. Tragedia de care amintiți a avut loc ca urmare a proastei administrări și a lipsei de finanțare. FSLI, prin reprezentanții săi, a atras atenția reprezentanților MEN și guvernelor pe care le-a avut România de-a lungul timpului că subfinanțarea afectează grav învățământul atât cât privește resursa umană, dar și cea materială. Trebuie să recunoaștem că sunt comunități locale care nu au resursele necesare pentru a asigura condițiile optime pentru activitățile din școală, iar aici banii trebuie să-i asigure ministerul prin partea de finanțare complementară, prevăzută de Legea Educației Naționale.     

 Ce se întâmplă, la nivelul județului Buzău, cu plata sentințelor judecătorești?

Până la această dată avem doar promisiuni. Au fost solicitate de către ISJ sumele necesare pentru plata sentințelor, mai puțin a dobânzilor. Prin acordul încheiat între Guvernul României și Federațiile Sindicale Reprezentative din Învățământ,  a fost stabilită luna ianuarie 2019 data la care se vor plăti banii rezultați din hotărâri judecătorești. Au trecut patru luni și nu s-au plătit. Acum se fac presiuni  asupra directorilor și contabililor pentru a calcula o dobândă mai mică decât cea cuvenită. Din nou trebuie să facem sute de dosare prin care să cerem instanțelor o lămurire de dispozitiv, în condițiile în care lucrurile sunt cât se poate de clare. Suntem bătaia de joc a unor funcționari ai ministerului și a celor care conduc acest minister.

 Nu în ultimul rând, pe finalul interviului, vreau de la dvs. o părere, ca întotdeauna, sinceră și pertinentă, despre actuala conducere de la MEN. Câtă încredere aveți în aceasta, în dna ministru, în noua reformă pe care o intenționează?

În ceea ce mă privește, încrederea în politicieni este foarte scăzută. Doamna ministru este politician și a devenit ministru prin decizie politică.

Doamna ministru este semnatară a acordului de care aminteam anterior, alături de șeful guvernului și de alți miniștri importanți, unde se angajează să elaboreze o strategie  ,,…astfel încât toate unitățile de învățământ preuniversitar să învețe într-un  singur schimb“ (art. 14 din acord).  Doamna ministru a fost de acord cu propunerea colegului de partid, primar de Buzău, să comaseze două unități școlare care funcționau legal din punct de vedere al numărului de copii, școli în care se creaseră premisele punerii în practică a acordului, și a semnat ordinul de desființare a acestuia. Nu au contat argumentele noastre și ale colegilor noștri din unitățile afectate, nici faptul că școala desființată era frecventată de copii pe care cu greu învățătorii și profesorii de aici îi aduceau la școală. Economiile înainte de toate.

Reforma la care face trimitere doamna ministru nu se poate face fără o finanțare corespunzătoare. La acest moment nu avem un proiect de lege pe care să discutăm. Am cerut lămuriri în legătură cu proiectul de lege și mi s-a precizat că e o comisie restrânsă care lucrează la elaborarea acestuia. Sper să nu apară o lege care să fie trecută fără o dezbatere largă, într-un termen rezonabil, care să permită  tuturor celor implicați să se pronunțe. Reforma trebuie să fie a învățământului din România și nu a ministrului.

Interviu realizat de Oana PANAIT