COMENTARII LA PROPUNEREA DE PLAN-CADRU – LICEU, FILIERA TEORETICĂ, PROFIL REAL, SPECIALIZAREA MATEMATICĂ-INFORMATICĂ:
Comentariile de faţă sunt relaţionate cu propunerea care a fost publicată în numărul de săptămâna trecută a revistei noastre.
(1) Percepem clasa a IX-a ca pe un an de studiu care să asigure continuitatea curriculumului gimnazial şi, în acelaşi timp, care să aibă accente de cultură generală, încurajator în continuarea studiilor. Indiferent de orientarea traseului educaţional viitor sau a profesiunii, toţi absolvenţii acestei specializări trebuie să aibă bazele puse pe aceeaşi structură de tip cultură generală, de aceea nu există opţionale sau curriculum la decizie.
(2) Programa de limba şi literatura română trebuie să vizeze acele aspecte care ţin într-adevăr de cultură generală, cu un accent pe varietatea de surse informaţionale din ziua de astăzi; în acest sens, dacă pentru clasele ciclului liceal inferior accentul ar trebui să cadă pe fundamentarea importanţei culturii româneşti pentru definirea unei identităţi naţionale şi a importanţei existenţei noastre în spaţiul cultural european/universal (clasa a IX-a), spre finalul liceului, curriculumul ar trebui orientat pe acele competenţe care potenţează specificul specializării, de exemplu accent pe literatura SF, scenarii de film, teatru, benzi desenate, limbaje şi coduri, abordarea ştiinţifică a textelor (statistică matematică care poate fi utilizată pentru identificarea unor particularităţi de stil), alte elemente care să dezvolte la elevi capacităţi de scriere de texte literare şi non-literare etc.; de asemenea, cursurile asociate studiului limbii române ar trebui să fie structurate pe:
• Abordarea structurilor lingvistice din perspectiva funcţională: dezvoltarea competenţelor de morfologie şi sintaxă; dezvoltarea competenţelor de scriere/redactare de texte specializate;
• Abordarea structurilor de tip text din perspectiva funcţională: dezvoltarea competenţelor gramaticale; dezvoltarea competenţei de identificare a caractersiticilor unei varietăţi de texte (literare, non-literare etc.);
• Utilizarea limbii asociate unor domenii de specialitate: dezvoltarea dicţionarului de cuvinte şi expresii asociate disciplinelor din planul-cadru; construcţia de texte de diferite categorii şi asociate diferitelor domenii de expresie şi comunicare; capacitate de analiză de text; dezvoltarea competenţelor de alfabetizare funcţională pe domenii specifice;
• Scrierea şi înţelegerea de texte: dezvoltarea capacităţii de înţelegere şi analiză critică a informaţiei de tip text, inclusiv prin raportare la texte asociate diferitelor discipline din planul cadru sau din varii surse de informare cu interes pentru viaţa de zi cu zi (de exemplu contracte şi documente);
• Audiţie şi exprimare verbală: dezvoltarea competenţelor de înţelegere şi participare la comunicare, prin producerea de mesaje coerente;
• Literatură şi cultură: dezvoltarea competenţelor privind conceptele-cheie asociate analizei literare, prin raportare la literatura şi cultura română precum şi cea universală (cu trimiteri la literatura şi cultura minorităţilor conlocuitoare şi a spaţiului geografic vicinal României);
• Texte digitale: dezvoltarea competenţelor privind accesarea, selectarea, utilizarea şi interpretarea mesajelor/informaţiilor cuprinse în texte furnizate prin mass-media, inclusiv mediile on-line; dezvoltarea competenţelor de elaborare de texte şi mesaje cu sprijinul noilor tehnologii; dezvoltarea competenţelor privind utilizarea eficientă a reţelelor de socializare;
• Cultură media: dezvoltarea competenţelor privind cultura prin media şi perceperea fenomenului cultural creat prin reţele de socializare/reţele media;
(3) Este important ca la nivelul clasei a IX-a să se continue cu o oră de gramatică, iar celelalte două ore să fie axate pe literaţie şi cultivarea gustului pentru lectură.
(4) Fiind între cele 8 domenii de competenţă cheie, păstrarea constantă a numărului de ore pentru 2 limbi de circulaţie internaţională este benefică pentru completarea profilului absolventului de matematică-informatică;
(5) Având în vedere deschiderea pieţei muncii la nivel global, tematica acestui an de studiu, pentru ambele limbi de circulaţie internaţională ar trebui să se pună accentul pe formarea de competenţe de concepere a unor aplicaţii personale care să permită viitorilor absolvenţi un acces la studii sau cariere în spaţii lingvistice externe, dar şi pe:
• Dezvoltarea de competenţe de utilizare a limbilor moderne în viaţa de zi cu zi, în principal în zona participării elevilor la mobilităţi europene sau internaţionale sau de purta mesajul şcolii/comunităţii în cadrul unor evenimente organizate de şcoală, cu participare internaţională;
• Dezvoltarea competenţelor de utilizare a noilor tehnologii şi media care să faciliteze o învăţare eficientă a limbilor moderne;
• Dezvoltarea de competenţe privind utilizarea eficientă a limbilor moderne în sprijinul unor contexte de viaţă, hobby-uri, a unei vieţi active şi responsabile prin intermediul reţelelor sociale;
(6) În cazul ambelor limbi de circulaţie internaţională, accentul formativ la nivelul clasei a XII-a ar trebui pus pe dezvoltarea capacităţilor de utilizare a limbajului specific profesiunilor viitoare spre care se pot orienta majoritar absolvenţii.
(7) Nu considerăm necesar şi nici util asocierea unei zone de opţionale la această arie curriculară, ci introducerea în cadrul curriculumului obligatoriu a unor orientări de tip diferenţiat şi mai ales aplicat pe specializare.
(8) Numărul de ore este crescător, valorizând specializarea aleasă. Însă această dimensiune orară a curriculumului nu ar trebui să fie dublată de o densitate a conţinuturilor, ci de o diversificare a perspectivelor din care este abordată matematica, cu echilibrarea ponderii exerciţiului (care are ca scop formarea de deprinderi prea specifice) – prin introducerea unor cerinţe de lucru de tip integrator/cercetare, dezcoltarea de proiecte.
(9) Începând cu clasa a X-a, elevul trebuie să fie pus în faţa unor provocări de tip asumare de sarcini de lucru în echipe, pe proiecte cu produse finale bine definite care pot include elemente de sistematizare/cercetare/inovare, pentru anii superiori, inclusiv cu abordări interdisciplinare/integratoare.
(10) În cadrul plajei orare asociate Matematicii pentru clasele a XI-a şi a XII-a, jumătate din activităţile de învăţare ar trebui să fie axate pe abordări integratoare ale matematicii în ştiinţe/realitate, astfel încât elevul să identifice corect puterea aparatului matematic şi a competenţelor pe care şi le formează la nivelul disciplinei în context real-practic-aplicativ.
(11) A se avea în vedere faptul că examenul de bacalaureat (poate) prevede probă interdisciplinară, deci în acest an de studiu elevul trebuie să întărească învăţarea în această zonă de competenţă care are nu numai caracter academic, cât şi transversal.
(12) Având în vedere prevederea unei probe de bacalaureat interdisciplinare, la nivelul clasei a XII-a este utilă apariţia acestul modul tematic interdisciplinar, care să intensifice pregătirea elevilor în contextul cerinţelor probei de examen.
(13) Ştiinţele – la nivelul clasei a XI-a – trebuie să favorizeze atât o cunoaştere internă a disciplinei/bune deprinderi de utilizare, cât şi formularea de probleme reale privind rolul ştiinţei, utiliate, dezvoltare durabilă, moralitate etc. Este vârsta la care elevii pot exprima opinii pertinente şi pot face designul viitorului în care vor deveni adulţi şi activi pe piaţa muncii.
(14) Eficienţa curriculumului la nivelul acestei arii nu va fi afectată de lipsa posibilităţii de alegere, care – dacă ar fi prevăzută – ar duce la creşterea numărului de ore, ci printr-o abordare mai puţin teoreticizată şi mai practică, având în vedere competenţele-cheie.
(15) La nivelul acestei arii curriculare, perspectiva este, iniţial, de continuare a elementelor de cultură generală, cu alocarea de ore pentru fiecare dintre discipline la nivelul clasei a IX-a, urmând ca treptat aria să fie abordată interdisciplinar/integrator şi cu o tentă aplicativă/integrativă, cu încurajarea formulării de opinii pe tematici care favorizează formarea de competenţe transversale din domenii cheie. De asemenea, cel puţin începând cu anul de studiu clasa a X-a, Religia poate fi completată sau curriculumul poate fi axat pe elemente de morală şi de istoria religiilor care să dezvolte atitudini pozitive faţă de diferenţele de religie, precum şi dezvoltarea unei culturi a respectului faţă de cel diferit (migranţi, alte grupuri vulnerabile etc.). În plus, am considerat ca esenţială menţinerea pe tot parcursul liceului a disciplinei Educaţie antreprenorială, care să aibă, semestrial, activităţi de tip proiect cu produse finale utilizabile practic de către elevi. Evaluarea la această disciplină ar trebui să se raporteze strict la proiecte.
(16) În cadrul acestei arii, la nivelul clasei a IX-a, programele ar trebui să se axeze pe partea de competenţe din zona artistică ce presupun educarea gustului pentru frumos, fără cerinţe de exersare a abilităţilor specifice, urmând ca la nivelul claselor a X-a şi a XI-a, conform specializării, programele să prezinte tehnici moderne de realizare a lucrărilor de artă/muzicii/media, precum şi cercetări care să identifice tipare.
(17) Considerăm că la nivel gimnazial, partea de educaţie fizică ar fi putut să acopere în totalitate abordările teoretice, lăsând loc la nivelul liceului punerii în practică a sportului, în principal prin posibilitatea de alegere a unor sporturi de echipă, care să faciliteze formarea de atitudini specifice privind fair-play, întrajutorare, urmărirea unui obiectiv comun etc. De asemenea, o atenţie deosebită ar trebui acordată sprijinului elevilor pentru deprinderi de viaţă sănătoasă, în care exerciţiul fizic trebuie să reprezinte o obişnuinţă (cotidian).
(18) Conform specializării, am considerat necesară valorizarea acestei arii, cu o creştere etapizată a numărului de ore în ansamblu, pornind în clasa a IX-a – când şi aparatul matematic este în dezvoltare – cu o pondere mai mare a orelor de TIC, ajungând ca la final Informatica să deţină ponderea mai mare. Riscul la nivelul ariei este de a avea un curriculum rigid, în sensul în care ritmul înnoirii informaţiei/instrumentelor este unul care este incomparabil cu cel din alte domenii.
(19) Considerăm că întreg parcursul liceal necesită o întărire a tutoriatului pe partea consilierii şi orientării, prin alocarea pe fiecare an de studiu a câte 2 ore. Dacă acordăm atenţie culturii fizice, consider că este la fel de important ca elevul să aibă îndrumarea necesară – profesionalizată – în dezvoltarea personală. Evident, curriculumul va trebui să răspundă provocărilor cu care se confruntă elevul de vârstă 15-18 ani, aşteptărilor sale la nivel personal şi profesional, toate acestea putând contribui la formarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de propria persoană, faţă de familie/viitoarea familie, faţă de grupuri, societate şi muncă. De asemenea, ora în completare (faţă de doar 1 oră la nivelul curriculumului existent până la momentul restructurării) ar putea fi rezervată pentru activităţi care să implice responsabilitate civică/voluntariat/intership, săptămâna „altfel“ putând fi rezervată:
a. La nivelul primilor 2 ani de studiu pentru responsabilitate civică/voluntariat, sub coordonarea dirigintelui clasei (35 de ore implică 7 ore/zi de activităţi în această zonă);
b. La nivelul ultimilor 2 ani de studiu pentru întărirea deprinderilor de muncă şi orientare profesională, prin intership.
(20) Considerăm ca important – atât pentru motivarea elevilor spre învăţarea fiecăreia dintre disciplinele obligatorii, cât şi pentru evaluarea modului în care este implementat curriculumul – ca la finalul clasei a X-a, în condiţiile în care, în prezent, elevilor li se eliberează diplomă de finalizare a studiilor, să existe o probă de evaluare cu caracter de cultură generală, cu subiecte din fiecare arie curriculară.
(21) Este de analizat oportunitatea revizuirii distribuţiei orelor pe parcursul clasei a XII-a, astfel încât până la finalul semestrului I al respectivului an şcolar să se încheie studiul tuturor disciplinelor care nu sunt discipline de examen de bacalaureat, semestrul al II-lea fiind rezervat exclusiv pregătirii examenului de bacalaureat şi pregătirea/completarea portofoliului personal care stă la baza aplicaţiilor ce se depun pentru admiterea în universităţi; în acest sens, o repartizare pe semestre a orarului ar fi următoarea (30 de ore/săptămână pentru semestrul I, respectiv 20 de ore/săptămână pentru semestrul al II-lea):

 
În contextul propunerii anterioare, semestrul al II-lea presupune ca orarul elevului să conţină doar disciplinele de specializare şi cele de examen – în număr de 8; această abordare ar permite ca examenul de bacalaureat să poată introduce susţinerea probelor la finalul semestrului I/începutul semestrului al II-lea, nu numai pentru probele de competenţe lingvistice şi informatice/tehnologii, ci şi pentru disciplina la alegere (sau cea interdisciplinară).
 
Stelian Victor FEDORCA,
Consilier Guver­nul României
Florian Ionel LIXANDRU,
inspector școlar general, ISMB
Ana Elisabeta Naghi,
Ministerul Educației Naționale
Liliana TODERIUC,
inspector școlar general adjunct, ISMB
Gabriel VRÎNCEANU,
director CCD București
 
 
 
Observaţie:
În contextul propunerii anterioare, semestrul al II-lea presupune ca orarul elevului să conţină doar disciplinele de specializare şi cele de examen – în număr de 8; această abordare ar permite ca examenul de bacalaureat să poată introduce susţinerea probelor la finalul semestrului I/începutul semestrului al II-lea, nu numai pentru probele de competenţe lingvistice şi informatice/tehnologii, ci şi pentru disciplina la alegere (sau cea interdisciplinară).
Stelian Victor FEDORCA,
Consilier Guver­nul României
Florian Ionel LIXANDRU,
inspector școlar general, ISMB
Ana Elisabeta NAGHI,
Ministerul Educației Naționale
Liliana TODERIUC,
inspector școlar general adjunct, ISMB
Gabriel VRÎNCEANU,
director CCD București