Echipa Izi Data a realizat, în luna mai, un studiu referitor la felul în care românii privesc relația pe care o au cu banii, încercând să răspundă la întrebări precum: Reușesc românii să pună bani deoparte? Le ajung cât să se întrețină și să își acopere cheltuielile de la o luna la alta? Cumpără bazându-se pe impulsul de moment? etc.

Generația Z are un interes crescut pentru „obiceiurile de consum sănătoase”, comparativ cu generațiile anterioare. În această notă, 50% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 14 și 24 de ani susțin că atelierele de educație financiară sunt foarte utile.

Potrivit datelor extrase din sondaje, tinerii sunt cei mai dispuși să se intereseze de educația financiară. Tinerii cu vârsta cuprinsă între 14 și 24 de ani, în proporție de 35%, își notează cheltuielile pe care la fac. Din numărul total de respondenți, doar 29% fac acest lucru.

O treime din români au răspuns că nu își gestionează veniturile corespunzător, în așa fel încât banii să le ajungă de la o luna la alta. Și la acest capitol, aparent, reprezentanții generației Z se descurcă mai bine, comparativ cu numărul total de respondenți și restul categoriilor de vârstă. Unu din cinci tineri (cu vârsta între 25 și 24 de ani) a răspuns că nu îi ajung banii obținuți într-o lună pentru a-și putea acoperi toate cheltuielile.

63% dintre reprezentanții generației Z care au fost implicați în studiu susțin că sunt de acord cu expresia „Timpul înseamnă bani.”.

În ceea ce privește economisirea banilor, 47% din numărul total de persoane care au participat la acest studiu pun bani deoparte. Dintre tinerii înscriși în aceeași categorie de vârstă anunțată mai sus, 56% reușesc să economisească bani.

O veste bună este că 63% dintre români spun că nu fac cumpărături ca răspuns la un impuls de moment. Totuși, raportându-ne la segmentul de vârstă 25 – 34 de ani, categorie cu o putere de cumpărare mult mai mare față de restul generațiilor, jumătate dintre aceștia au specificat că obișnuiesc să cumpere impulsiv.

Studiul a fost realizat pe o populație digitalizată, reprezentativ urbană, folosind 1001 chestionare CAWI (Computer Assisted Web Interviews), pe un eșantion de respondenți cu vârste de peste 14 ani din toată România, cu o eroare de eșantionare de 3%.