Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) își exprimă nemulțumirea în urma rectificării bugetare, criticând „modul în care guvernul alege să gestioneze fondurile publice – dovedind, din nou, că alocarea fondurilor din pix, contrar principiilor și a declarațiilor publice și după interese arbitrare, este un mod de lucru încă regăsit în administrație”.
Horia-Șerban Onița, președintele ANOSR, subliniază: „Ignorând informațiile eronate promovate în spațiul public, disconcordante față de propunerile din rectificare, faptul că Guvernul frânează creșterea calității vieții studenților în timp ce suplimentează subvențiile dedicate partidelor politice oferă un peisaj dezolant asupra modului în care autoritățile tratează tinerele generații. Ne este greu să ne dăm seama cât de grav trebuie să se deterioreze situația studenților, afectați de pandemie și lipsiți de vreun mecanism de sprijin dedicat, pentru ca Guvernul să se trezească la realitate. Solicităm, în continuare, finanțare adecvată și măsuri pentru problemele studenților, care să nu rămână doar pagini de PR în Programul de guvernare”.
ANOSR face o analiză a cerințelor studenților sub aspect educațional, formativ și social, prin raportare la răspunsurile de ordin financiar ale guvernanților față de aceste cerințe: „În ciuda declarațiilor anterioare ale prim-ministrului României, domnul Florin Cîțu, cu privire la scăderea subvenției pentru partidele politice, Guvernul pe care îl conduce propune suplimentarea fondurilor de la bugetul de stat pentru aceste subvenții. Conform informațiilor prezentate de către Guvernul României privind rectificarea bugetară ce urmează a fi adoptată în această săptămână, vor fi suplimentate sumele alocate către subvențiile pentru partidele politice de la 162 milioane de lei până la 265 de milioane de lei, peste sumele total alocate în anul 2020.
În același timp, identificăm nenumărate nevoi stringente ale studenților care nu își găsesc ecou în prioritățile guvernanților. Deși suntem obișnuiți cu diferența de ordin astronomic dintre promisiuni, strategii și documente programatice și acțiunile concrete ale mediului politic, este de-a dreptul alarmantă lipsa de dorință a Guvernului în a rezolva, prin alocări bugetare în cuantumuri semnificativ mai mici, probleme punctuale din sistemul de învățământ superior.
Într-un context vitreg determinat de pandemie și de efectele acesteia asupra studenților, România a rămas din nou în spatele altor state europene, neadoptând niciun fel de program de sprijinire a acestora din punct de vedere profesional, social sau psihologic. De exemplu, refuzul statului român de a răspunde nevoilor studenților în materia burselor denotă dezinteres pentru soluționarea abandonului universitar și față de premierea studenților cu performanțe.
În ciuda faptului că România se află pe penultimul loc la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește cheltuielile publice per student raportat la standardul puterii de cumpărare, Guvernul României refuză să suplimenteze fondurile destinate burselor studențești cu 36 de milioane de lei, suma solicitată de ANOSR pentru perioada octombrie-decembrie în vederea creșterii cuantumului burselor, deși cuantumul minim al burselor folosit în prezent nu include cheltuielile aferente micului dejun. Ne întrebăm, așadar, unde stau prioritățile guvernanților, având în vedere disonanța vădită între unele priorități la rectificare – micul dejun al studenților sau subvenții la partide?
În afara burselor, și solicitările studenților privind finanțarea consilierii și orientării în carieră, accesul la biblioteci universitare sau creșterea subvenției cămine-cantine au rămas fără ecou.
Mesajul pe care îl transmite Guvernul studenților din România este că nevoile partidelor politice sunt prioritare, ceea ce ridică puternice semne de întrebare dacă alte măsuri ce vizează performanța și echitatea sistemului de învățământ superior, precum și angajabilitatea studenților, nu vor rămâne „importante” doar în sertare”.
