Starea de bine a elevului nu înseamnă, cum s-ar putea înțelege din unele teoretizări, mers la școală doar în lipsă de altceva mai bun de făcut, iar la școală, numai învățătură opțională, prin joc și cu acces permanent la contestație. Starea de bine a elevului e de văzut și de susținut și dintr-o altă perspectivă pe care, în general, o trecem cu vederea din lipsă personală de timp, de bani și de chef, precum și din lipsă generalizată de încredere în autoritate și reglementare. E starea de bine în sens propriu, în care intră igienă, alimentație, siguranță pe drumul și în școala de toate zilele. Tot căutând „starea de bine“ și „fericirea“ elevului, ba în desființarea unui examen național (Bacalaureatul), ba în echivalarea altui examen național (Evaluarea) cu rezultate la diverse concursuri (ceea ce tot desființare înseamnă) și făcând „dezbateri“ acolo unde nu ar trebui să încapă discuții, ignorăm starea de bine pe care o simte elevul, ca și copilul de grădiniță, când nu suferă de foame, când nu are ce să-l amenințe, să-l sperie, să-l facă să stea cu frică.

Siguranță în interiorul școlii

Cum să-i fie copilului bine la școală când știe că merge cu burta goală și că la școală îl așteaptă același lucru, de la ca­­păt, în fiecare zi: câte unul care și-a făcut program din a-și bate joc de el, care-l agresează, care l-a simțit bun să-și exerseze pe el cele văzute și auzite la careva mai mare din casă (poate tata, poate un frate)?! De unde „plăcerea de a merge la școală“ la copilul căruia școala îi e străină, fiindcă starea lui (c-o fi cea materială, c-o fi cea fizică) îl face să fie exclus din atenția celor din jur, colegi și cadre didactice?! Odată categorisit într-un fel și intrat în ochii celorlalți cu o etichetă, așa rămâne, orice-ar face.

Până la starea de bine resimțită de la intrarea în școală, în toate orele de stat acolo și până la plecarea înapoi acasă, școlarul are nevoie de siguranță în interiorul școlii, în relația lui cu cei cu care se află acolo împreună, zi de zi. Așa ceva nu se supraveghează și, mai ales, nu se întreține cu camere de filmat și cu agenți de pază. În condițiile celor petrecute la Școala Nicolae Titulescu, apare drept trist și ridicol, în sensul ocolirii esenței celor întâmplate, că măsurile considerate cele mai ferme au fost dotarea tuturor unităților de învățământ din sector cu camere video, promisiunea că va fi posibilă angajarea mai multor paznici și lipirea de afișe cu procedura privind managementul cazurilor de violență.

De făcut ceva este ca să nu se extindă categoria copiilor care se simt excluși, precum și, din sens contrar, ca să fie temperată tentația activă la unii părinți de a pretinde în raport cu propriul copil un regim din partea școlii insinuat dinspre poziția socială, materială și atitudinală a familiei.

„Masa caldă“ pentru elevi rămâne tot rece

De mai mulți ani, programul de asigurare a unei mese de prânz copiilor în școală și în grădiniță se află în stadiul de pilotare; atât de mulți ani, încât a ajuns să-și schimbe și numele. Din 2016, de la declanșare, s-a numit „Masă caldă“. Anul acesta, de la 1 ianuarie, s-a transformat în programul „Masă sănătoasă“. Conceperea și conținutul nu s-au schimbat deloc.

De fapt, grija pentru a le asigura școlarilor ceva de mâncare la prânz, inclusiv drept compensație pentru mâncarea proastă sau deloc de acasă, există de când e școala școală. Și în vremuri de război, și după război, a existat grija aceasta. Mai aproape de generații actuale, i s-a zis „semiinternat“. În 1998, o organizație ne­guvernamentală, Federația Internațională a Comunităților Educative Secțiunea România (FICE România) a relansat conceptul și practica în câteva școli, sub numele de „program prelungit în școală“. Ideea a fost preluată de autorități, elemente ale ei au fost incluse în legislație. În 2016, a devenit program național. S-a decretat ca până în anul următor, timp de un an școlar, programul să fie pilotat și apoi să fie generalizat. „Program-pilot“ a rămas și-n ziua de azi. E drept că, de la un an la altul, a crescut numărul beneficiarilor: de la 50 de școli la început, la 1.223, în acest an școlar. Cu zgârcenie a crescut suma alocată pentru masa unui elev. Față de anul școlar trecut, nu a crescut deloc, a rămas tot 15 lei pe zi.

Educație pentru alimentație sănătoasă

Educația pentru „masa sănătoasă“ se face, se acumulează. Prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, Universitatea de Me­dicină și Farmacie Carol Davila din București, semnalează că o astfel de educație lipsește la noi: „Nu există o educație începută de la grădiniță – când trebuie să mănânc, cât trebuie să mănânc. Apoi, trebuie o educație a adulților. Copilul mă­nâncă ce i se dă!“. Profesorul cere „să facem ceva, să nu mai avem atâta obezitate la copii!“, iar ca reper elementar în educația despre care e vorba, spune că „mâncarea făcută acasă e incomparabilă. Să începem să facem mâncare acasă!“.

Aprecierile i-au fost prilejuite profesorului de evenimentul dedicat alimentației sănătoase organizat la Palatul Parlamentului de platforma digitală pentru servicii și plăți Edenred și Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România HORA. Evenimentul a marcat cinci ani de prezență în România a programului european FOOD – Fighting Obesity through Offer and Demand. În context, o parte semnificativă a dezbaterilor a fost animată de referirile la educația pentru „masa sănătoasă“. Edenred, ca lider de piață în parteneriatul cotidian cu companii în utilizarea cardurilor de masă pentru masa la locul de muncă, este firesc să aibă o activitate consistentă orientată spre sistemul educațional. Inclusiv este vizată astfel îmbunătățirea capacității manageriale a directorilor de unități de învățământ „de a atrage finanțări pentru a-și dezvolta infrastructura pentru masa caldă a elevilor sau pentru a contribui la alte valențe legate de alimentația sănătoasă a copiilor, în principal, creșterea echilibrului nutrițional al me­selor și nevoia unor repere de meniuri create de profesioniști“.

Lelia Mancaș, director de marketing, comunicare și CSR la Edenred România, accentuează că „este important să începem să lucrăm cu copiii. Trebuie învățați de mici ce înseamnă masa sănătoasă“. Concret, evidențiază două initiative educative. Una este un program care a angrenat 300 de elevi de la licee din București, care au receptat noțiuni despre nutriție echilibrată și stil de viață sănătos. Concomitent, Edenred România a dezvoltat programul „Masă și clasă“, în parteneriat cu Asociația pentru Valori în Educație (AVE) și cu Asociația Școlilor Particulare. Au participat peste o mie de profesori din 140 de școli, licee și grădinițe. Obiectivul, subliniază interlocutoarea, l-a reprezentat „dezvoltarea unor abilități manageriale pentru a construi cantine, pentru a stabili legături cu firme de catering, pentru a aduce în școală oameni care să arate importanța mesei calde. Pe termen lung, vizăm să contribuim la reducerea abandonului școlar“. Prin același perteneriat a fost elaborată lucrarea Ghid de rețete să­nătoase pentru școli. O semnalare a realizatorilor este că „nu există o formă de pregătire pentru bucătarii din cantinele școlare“, în acest sens inițiatorii programului „Masă și clasă“ având ca obiectiv formarea a o sută de bucătari pentru unități de învățământ. Începutul formativ în această direcție a fost făcut, pe baza ghidului fiind pregătiți 50 de bucătari.

Christian Comșa, președintele Asociației Școlilor Particulare: „Pentru masa sănătoasă este important și ce livrăm. Pe baza ghidului, noi am testat fiecare produs, inclusiv timpul de preparare. Mergem spre produse românești sezoniere. Urmărim să păstrăm și echilibrul costului“.

Radu Manolescu, președinte în board-ul Asociației pentru Valori în Educație, consideră că „trebuie să creăm un context pentru obiceiuri sănătoase. Un astfel de obicei este nutriția. Să facem o conștientizare pentru ce e bun și ce e mai puțin bun. În școlile unde nu există cantine, să facem o educație pentru orientare către alte forme de asigurare a unei mese sănătoase. Concomitent, să gândim un sistem educațional care să încurajeze și practicarea sportului, mișcarea, eliberarea de stres“.

Radu Savopol, președinte HORA și cofondator 5 to go: „Mâncatul conștient este poate cel mai mare lux al timpurilor noastre, din păcate. În vria în care trăim, uităm de multe ori să ne acordăm timp pentru a ne bucura cu adevărat de masă, pentru echilibrul nostru și pentru sănătate. Tot din grabă, de cele mai multe ori, facem alegeri nepotrivite și nu dintre cele mai sănătoase pentru organism“. Cu trimitere educativă către cei mari care e bine să fie formați de mici, conchide: „Încurajez pe toată lumea să se bucure zilnic de pauza de prânz așa cum se cuvine și vă așteptăm la restaurante, pentru un plus de bună dispoziție“.

Copiii să nu sară peste micul dejun nici măcar o zi

La importanța micului dejun pentru starea de bine a școlarului se referă, din poziția profesionistului, Nicoleta Tupiță, nutriționist-dietetician autorizat, implicată în programe naționale de educație nutrițională în școli, coordonator de campanii naționale de comunicare, membru al Asociației Dieteticienilor din România și al comitetul director al Societății de Științe în Nutriție: „Micul dejun este o masă esențială pentru copii, susținută de foarte multe studii științifice de mare calitate. Dacă pentru adulți nu este atât de critic să ia micul dejun, chiar dacă rămâne o recomandare nutrițională im­­portantă, copiii nu ar trebui să sară peste micul dejun nici măcar o zi. În zilele de școală, micul dejun le asigură energia necesară pentru a-și desfășura atât activitățile intelectuale, cât și cele sportive. Există evidențe științifice care sugerează o mai bună performanță școlară pentru copiii care iau un mic dejun nutritiv. Mi­­cul dejun contribuie și la aportul energetic și de nutrienți necesar creșterii și dezvoltării armonioase. Copilăria și adolescența sunt perioade de creștere care necesită un mai mare aport caloric și de nutrienți raportat la greutate și înălțime decât în perioada adultă. În aceleași timp, mi­­cul dejun scade riscul de obezitate, reducând pofta de dulciuri și snacks-uri, alimente mai puțin nutritive, prin mecanisme de control al glicemiei și senzațiilor de foame și sațietate. Atunci când se sare peste micul dejun, foamea apare în afara programului normal de mese, la ore inadecvate și crește posibilitatea de a recurge la diferite produse fără prea mare valoare nutrițională pe care le au la îndemână sau le pot achiziționa ușor“.

Semnalând că „luarea micului dejun este primul pas, iar al doilea este să ne asigurăm că acesta este echilibrat și nutritiv“, interlocutoarea avansează câteva su­gestii: „Omletă din două ouă sau ouă fierte, alături de o felie de pâine integrală, câteva felii de legume proaspete și un iaurt mic simplu; cereale integrale de mic dejun sau fulgi de ovăz făcuți terci cu lapte sau iaurt, câteva nuci sau alte oleaginoase (migdale, alune de pădure, arahide) și câ­teva bucăți de fructe proaspete; un sandviș cu cremă de brânză/puțin unt, câteva fâșii de carne gătită la cuptor în casă (porc, pui, curcan sau vită) sau pește și frunze de sa­­lată, felii de roșii, castraveți sau alte legume, după preferințe; un buritto/un sandviș în lipie – într-o lipie se pune hummus, câteva bucăți de carne gătită în casă, se rade puțină brânză, câteva boabe de fasole și porumb din conservă și legume tăiate mic, după preferințe (se împachetează și se încălzește puțin într-o tigaie antiaderentă); alte variante – milkshake-uri făcute în casă, clătite cu brânză de vaci sau umplute cu o compoziție sărată, sunt bune și feliile de pâine (ideal integrală) cu salată de vinete (fără maioneză), cu zacuscă (din când în când, merge și pâine cu gem, dar aș adăuga alături un pahar de lapte sau un iaurt, iar untul ar fi bine în­­locuit cu unt de arahide)“.

Interlocutoarea atrage atenția că „un principiu important de urmat este includerea proteinelor la micul dejun (carne sau ouă sau lapte/lactate) și puține grăsimi sănătoase (din unt de arahide, din nuci și semințe sau uleiuri vegetale). Un alt princiu este varietatea. Din păcate, mi­­cul dejun ajunge să fie masa zilei cea mai repetitivă, la care se consumă de obicei același tip de alimente. Prin urmare, problema nu este că se consumă pâine cu unt și gem, problema este că se consumă zilnic doar pâine cu unt și gem la micul dejun“.

Atitudini și comportamente care promovează prevenția

Grija pentru sănătate, ca parte a stării de bine a copiilor, se educă și ea. Inițiativele sunt de salutat, de încurajat, cu speranța că vor deveni reflexe în școli, în licee și grădinițe, cu participare din co­munitate, cu susținere instituțională și privată. O sugestie în acest sens se regăsește în proiectul educațional „Sănătate. Viață activă“, dezvoltat în cadrul parteneriatului dintre organizația Junior Achievement (JA) România și compania Metropolitan Life.

Proiectul se adresează elevilor de gimnaziu și are ca scop „însușirea unui set de cunoștințe și abilități pentru vârsta preadolescenței și dezvoltarea atitudinilor și comportamentelor care promovează prevenția, înțelegerea, anticiparea și gestionarea riscurilor, având un impact semnifi­cativ asupra stabilirii unor obiceiuri sănătoase, atât în privința activității fizice, cât și a alimentației. Aceste practici ­sănătoase au un rol esențial în prevenirea bolilor“.

Proiectul se află la a doua ediție și face parte dintr-un parteneriat mai larg pentru educație, stabilit între JA România și Metropolitan Life. În acest an școlar participă peste 10.000 de elevi cu ­vârste cuprinse între 11 și 15 ani, din 147 de localități rurale și urbane, din județele Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, București, Buzău, Călărași, Caraș Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialo­mița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea.

Inițiatorii subliniază că „elevii și profesorii participanți beneficiază de „resurse educaționale și activități de tipul applied learning care contribuie la dezvoltarea atitudinilor și comportamentelor orientate către prevenirea, înțelegerea, anticiparea și gestionarea riscurilor și abordarea unui set de abilități precum: lucrul în echipă, gândirea critică, argumentarea, creativitatea și identificarea de soluții, stabilirea de obiective și planificarea realizării acestora“. 30 de voluntari de la Metropolitan Life au participat la activități, „contribuind la dezvoltarea unor competențe cheie necesare elevilor precum responsabilitatea, perseverența sau planificarea și luarea deciziilor. Totodată, le-au răspuns elevilor și la întrebările legate de modalitatea de gestionare a eventualelor riscuri și ce opțiuni există pentru a se putea proteja financiar în ca­­zul unor evenimente neprevăzute legate de starea lor de bine și de sănătate. Exercițiile propuse în cadrul proiectului îi ajută pe elevi să înțeleagă ce înseamnă starea de bine, să identifice modalitățile concrete de a se proteja, riscurile la care se pot expune dacă nu au grijă de sănătatea lor, precum și ce opțiuni au pentru a minimiza consecințele financiare determinate de evenimente neprevăzute cu impact asupra sănătății“.

Carmina Dragomir, CEO Metropolitan Life România: „Suntem bucuroși să ne implicăm în proiectele educaționale care promovează o viață și o mentalitate sănătoasă în rândul generațiilor tinere prin înțelegere, anticipare și gestionare mai bună a riscurilor. Metropolitan Life, alături de Junior Achievement (JA) România, își propune să ofere elevilor cunoștințele, resursele și sprijinul de care au nevoie pentru a lua decizii informate cu privire la prevenție, sănătate și bunăstare financiară. Susținerea noastră în parteneriatul cu Junior Achievement România reflectă an­gajamentul întregii echipe Metropolitan Life față de responsabilitatea socială și încrederea noastră în puterea educației de a inspira tinerii să acorde prioritate sănătății și să îmbrățișeze obiceiurile care le vor aduce beneficii pentru toată viața“.

Articol publicat în nr. 51-52 al revistei Tribuna Învățământului