Prof. Georgica Bercea, inspector general al ISJ Dolj
Stimate domnule inspector general, ne apropiem de finalul unui an calendaristic pe parcursul căruia v-aţi aflat, practic, la timona educaţiei din judeţul Dolj. Cum aţi descrie acum, la finele anului 2013, școala doljeană?
În judeţul Dolj procesul de învăţământ s-a derulat până în acest moment în condiţii normale, la această normalitate contribuind toţi factorii implicaţi în educaţie: părinţi, cadre didactice, reprezentanţi ai comunităţilor locale, reprezentanţi sindicali. Totodată, apreciem faptul că măsurile luate în domeniul educaţiei au contribuit în aceeași măsură la o mai mare predictibilitate a sistemului, la o așezare a acestuia pe făgașul său firesc. S-a pus accentul pe dezbaterea publică, pe consultarea părinţilor, ţinându-se cont de fiecare aspect în parte.
Care au fost principalele dvs. probleme cu care v-aţi confruntat? Dar satisfacţiile/insatisfacţiile pe parcursul acestui an?
Nu au fost probleme majore, ci numai câteva situaţii punctuale, rezolvate prin dialog atât cu directorii unităţilor școlare, cât și cu autorităţile locale.
În plus am, pus accent pe creșterea eficienţei manageriale, pe încurajarea iniţiativelor private și a parteneriatelor interinstituţionale. Aici trebuie menţionat că, în contextul descentralizării, fiecare factor de decizie local trebuie să-și asume responsabilităţile ce decurg de aici, de asta depinzând în bună măsură stabilirea unui climat de siguranţă în rândul cadrelor didactice, care duce, în final, la randament, eficienţă și progres școlar.
Un aspect pe care revista noastră îl aduce în ultima vreme în atenţia tuturor inspectoratelor școlare este gradul de pregătire a elevilor la nivel naţional, situaţie deloc îmbucurătoare, care se oglindește de la un an la altul în rezultatele obţinute de aceștia la examenele naţionale. Care este situaţia în judeţul dvs.?
Judeţul Dolj se află, din punctul de vedere al rezultatelor la examenele naţionale, undeva la mijlocul unui clasament neoficial la nivel naţional. De aceea, pentru îmbunătăţirea acestora, am luat decizia de a organiza încă din luna octombrie simulări la nivelul întregului judeţ atât pentru evaluarea naţională, cât și pentru bacalaureat. Am pus în aplicare întocmai metodologiile cu respectarea condiţiilor de examen și, deși rezultatele nu ne-au mulţumit, considerăm că am tras un prim semnal de alarmă în sensul conștientizării elevilor cu privire la importanţa acestora, având o diagnoză clară a pregătirii lor la acest moment.
Din acest punct de vedere, există la nivel de inspectorat o preocupare reală pentru performanţă și calitate, atât la nivelul cadrelor didactice, cât și al copiilor și, nu în ultimul rând, al dotărilor de care beneficiază unităţile de învăţământ? Dar pentru stoparea sau măcar diminuarea cazurilor de abandon școlar, absenteism, violenţă juvenilă?
Privitor la măsurile pentru prevenirea și diminuarea absenteismului avem în vedere monitorizarea frecvenţei și identificarea unei modalităţi de transmitere în cel mai scurt timp posibil a situaţiilor când elevul lipsește de la ore (acele programe de transmitere prin SMS a absenţelor și catalogul virtual ar putea fi o soluţie). În același timp, urmărim realizarea de proiecte pentru atragerea de fonduri nerambursabile în sensul diminuării absenteismului și a riscului de abandon școlar.
În ceea ce privește reducerea până la eliminare a violenţei, avem în vedere o colaborare strânsă cu celelalte instituţii implicate în vederea sporirii siguranţei în școli, derularea de activităţi extracurriculare menite să dezvolte spiritul civic, responsabilitatea și abilităţile de bună convieţuire.
Cum staţi, de asemenea, la capitolul acoperirea posturilor didactice cu titulari pentru noul an școlar? Și de acest aspect ţine calitatea învăţământului.
Sigur că acest aspect este foarte important. La nivelul judeţului nu avem probleme în acest sens deoarece Craiova este centru universitar de anvergură, concurenţa pe posturi este mare și interesul pe măsură. Cea mai mare parte din posturi sunt acoperite cu personal didactic titular – peste 90%, restul de 10% fiind ocupate de cadre didactice cu contract de muncă pe perioadă determinată.
Și o ultimă întrebare, fără de care toate celelalte de dinainte nu mai au nicio susţinere: e nevoie de mai mulţi bani pentru Educaţie? Și dacă da, când va primi acest domeniu fundamental pentru viitorul oricărei societăţi cei 6% din PIB promiși prin Legea 1/2011?
Referitor la bugetul alocat Educaţiei pentru anul 2014 trebuie să menţionăm o serie de aspecte foarte importante, și anume:
• Accentul pe programele pentru lucrări de infrastructură la scoli;
• Creșterea cu 10% a salariilor profesorilor debutanţi din învăţământul preuniversitar (cu vechime maximă de 6 ani), aprobată prin OUG nr. 103/2013 ;
• În plus, în 2014 statul plătește 2,06 miliarde lei titluri executorii salarii, din care 1,06 miliarde pentru învăţământul preuniversitar și universitar (echivalentul unei creșteri salariale de 10% în medie pe întreg sistemul);
• Și nu în ultimul rând se are în vedere promovarea programelor europene de tipul „Garanţia pentru tineri”, scheme de prevenire a abandonării timpurii a școlii și de stimulare a ocupării pentru tinerii absolvenţi.
Fără o finanţare decentă nu se va putea vorbi despre un învăţământ de calitate.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU
