Sprijin pe jumătate de la autortități locale pentru școli în pandemie

Autoritățile locale au venit până acum în ajutorul școlilor în proporție de 54,2%, rezultă din sondajul efectuat de Federația Sindicatelor din Educație Spiru Haret în rândul cadrelor didactice (peste 8500 de particpanți) în perioada 27 octombrie-2 noiembrie 2020, „pentru a încerca să afle situația reală din unitățile de învățământ în perioada stării de alertă”. Ajutorul autorităților, conform declarațiilor participanților la sondaj, a constat mai ales în măști de protecție și materiale igienico-sanitare, precum și laptopuri/tablete pentru cadrele didactice și/sau pentru elevi și echipamente pentru predarea în sistem hibrid și online (proiectoare, table inteligente, camere web etc.).

Școli care nu au cum să le asigure elevilor dispozitive pentru învățarea în sistem hibrid

Sondajul evidențiază că relația profesorilor cu elevii este bună și foarte bună în proporție de 70% cu elevii și de 63,8%, cu părinții; doar 97 de cadre didactice au precizat că relația cu elevii este foarte slabă, iar 229, cu părinții.

Referitor la condițiile de predare, 40% dintre repondenți lucrează exclusiv în sistem online (scenariul roșu), 32,7% în sistem hibrid (scenariul galben), 25% față în față (scenariul verde). Cadrele didactice din școlile în scenariul verde declară în proporție de 83,2%, că au primit măști de protecție și materiale igienico-sanitare de la unitățile de învățământ. Realizatorii sondajului fac observația că „sunt foarte multe unități care încă nu asigură materialele de protecție, în condițiile în care Codul Muncii prevede expres obligativitatea angajatorului de a pune la dispoziția angajatului aceste materiale. Majoritatea unităților de învățământ (73,3%) este pregătită pentru schimbarea scenariului în cazul în care apar cazuri Covid în școală. Cu toate acestea, este îngrijorător că 26,7% din repondenți spun că nu sunt pregătiți pentru trecerea în scenariul hibrid/roșu.

În eventualitatea unei treceri în scenariul galben, 35,3% dintre repondenți declară că s-ar afla în situația de a nu putea preda în sistem hibrid, din cauză că unitățile de învățământ nu le-au pus la dispoziție mijloacele tehnice pentru activitatea didactică. Sondajul arată că „60,2% dintre cei care au răspuns spun că preferă să folosească dispozitivul personal. Situația este și mai gravă în cazul elevilor: 60,8% dintre cadrele didactice au răspus că unitatea de învățământ nu a avut cum să le asigure elevilor un dispozitiv pentru învățarea în sistem hibrid. Cei mai mulți dintre profesori (57,9%) preferă platforma Google Classroom, urmată la o distanță apreciabilă de Zoom (17,2%) și Microsoft Teams (7,8%)”.

Problemele identificate dominant în activitatea la distanță sunt legate de echipamentul folosit și de viteza de internet, mai ales la elevi. De asemenea, sunt semnalate „cazuri în care mai mulți copii lucrează pe un singur dispozitiv și acela este al unui părinte, care merge și la serviciu. O altă problemă evidențiată de mai multe cadre didactice este absența elevilor și lipsa lor de interes, cu toate că dispun de echipamente performante. Sunt și cazuri în care elevii dau link-ul de conectare persoanelor străine, care intră pe platformă sau fac capturi și le pun pe diverse site-uri de socializare, fără a avea permisiunea cadrelor didactice”.

Pentru activitate în scenariul roșu, 60% dintre cadrele didactice intervievate declară că școala nu le-a pus la dispoziție elevilor echipamentele necesare pentru activitatea online; 41,7% dintre profesori spun că nu au primit laptopuri/tablete. Peste 20% dintre repondenți declară că nu au acces la dispozitive pentru predarea online nici în unitățile de învățământ, dacă ar dori să predea de la școală. Platformele accesate sunt Google classroom (61,5%), Zoom (12,2%), Microsoft Teams (7,2%).

Învățământ gratuit pe banii profesorilor

Sondajul atrage atenția asupra situației largi în care profesorii sunt obligați să facă numeroase cheltuieli din buzunarul lor pentru a face față condițiilor de lucru impuse de situația epidemiologică și de instrumentele de lucru: „Peste 30% din repondenți au fost obligați să cheltuiască peste 1.000 de lei, circa 16% între 500 și 1000 de lei și aproximativ 24% între 100 și 500 de lei. Cei mai mulți dintre cei care au cheltuit peste 1000 de lei au declarat că și-au achiziționat laptopuri și tablete. Cadrele didactice au mai cumpărat maști, dezinfectanți, imprimante, cartușe pentru copiatoare, dar și softuri educaționale. În plus, chiar dacă legislația în vigoare prevede că unitatea de învățământ asigură formarea continuă a cadrelor didactice, sunt mulți profesori care au plătit din propriul buzunar cursuri de perfecționare pentru a putea preda online”.

Autoritățile să aloce fonduri substanțiale pentru educație de calitate

Principalele semnale lansate de sondaj sunt rezumate astfel: „Școlile nu au fost pregătite pentru această situație excepțională. Este nevoie urgentă de o analiză la nivelul fiecărei unități de învățământ pentru ca predarea în sistem hibrid și online să funcționeze. Atât autoritățile locale, cât și cele centrale trebuie să aloce fonduri substanțiale pentru a permite cadrelor didactice să desfășoare un act educațional de calitate și pentru a garanta accesul tuturor preșcolarilor/elevilor la cursuri, indiferent cum se desfășoară acestea – fizic, hibrid sau online. Este nevoie de o implicare mai mare a părinților, în special în cazurile în care elevii sunt dezinteresați și refuză să participe la cursuri. Este important ca toți elevii și părinții să știe că nu au voie să înregistreze activitatea didactică decât cu acordul profesorului”.