Centrul pentru promovarea Participării și Democrației (CPD) din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) a realizat un raport privind evoluția propagandei anti-occidentale, a curentelor populiste și a conversațiilor online despre situația regională, din spațiul public românesc.

Potrivit SNSPA, raportul sintetizează rezultatele cercetărilor și analizelor realizate de CPD în ultima perioadă cu privire la conversațiile din spațiul online românesc, tendințele de căutare online, dar și la atitudinea populației față de aceste aspecte. Concret, CPD a analizat comunicarea pe Facebook (pentru a identifica tendințele de manifestare a vocilor pro-Rusia din România), căutarile pe Google (pentru a identifica nivelul interesului românilor pentru criza din Ucraina, dar și pentru Rusia și NATO), precum și mai multe date de sondaj (pentru evaluarea încrederii românilor în actorii geopolitici principali). În plus, se mai spune într-un comunicat al SNSPA, CPD a realizat o analiză a discursului populist în social media din România.

2 din 3 români au încredere în Vest și resping Rusia

Astfel, concluziile cu privire la atitudinile populației arată că nivelul încrederii românilor în actorii occidentali rămâne ridicat – 2 din 3 români au încredere în Vest și resping Rusia, și doar 15% susțin „modelul estic”. Totuși, peste un sfert dintre români (27%) consideră că aderarea României la NATO și UE a fost „o greșeală”. Tot 27% consideră că NATO nu ar ajuta România în cazul unui atac și că Rusia este mai puternică decât NATO. Deși încrederea în Rusia nu depășește 15% la nivelul populației, în rândul tinerilor inactivi și fără studii superioare, acest procent urcă la 23%. Publicul cel mai expus la propagandă și dezinformare, se mai arată în raport, este format din tineri inactivi, fără studii superioare și muncitori fără studii superioare. Toți aceștia reprezintă 45% din populație.

Există ample clustere conservatoare, potențiali promotori ai mesajelor anti-occidentale

În ceea ce previște rezultatele analizei spațiului online, acestea relevă faptul că există o amplificare a discursului anti-occidental în peisajul online românesc. Conflictul din Ucraina a crescut în luna ianuarie vizibilitatea mesajelor anti-NATO, anti-SUA și anti-Vest.

Foarte interesant este faptul că 6 procente din impactul conversațiilor online despre Ucraina este dat de TikTok.

Raportul SNSPA mai arată că, în social media, există ample clustere conservatoare (asociate partidelor populiste sau mișcării antivaccin) care sunt potențiali promotori ai mesajelor anti-occidentale.

De asemenea, paginile și grupurile de Facebook cu conținut pro-rus sunt mai vizibile decât în trecut, un exemplu edificator în acest sens fiind faptul că pagina ediției românești a Sputnik este mult mai activă, în ultima perioadă, decât alte ediții Sputnik din zonă.