Smaranda Gheorghiu – Povestea unei femei care a schimbat educația fără să ceară voie

Vine, vine primăvaraaaaa!

Indiferent de vârstă, toți știm începutul acestui cântecel care ne-a bucurat anii copilăriei. Baby boomers, Generația X, Generația Y, Generația Z și chiar cei din Alpha i-au fredonat măcar prima strofă la grădiniță, acasă ori în școala primară.

Un educator vizionar de acum 100 de ani, mai actual ca oricând

Mai puțini știu că acest „hit transgenerațional” era cunoscut sub numele de „Cântecul școlarului”, iar autoarea este Smaranda Gheorghiu, o pedagogă înnăscută și desăvârșită, o vizionară în educație.

În scrierile și aparițiile sale publice naționale și internaționale militează pentru ideea ca școala să fie accesibilă, iar învățarea să fie ușor de înțeles, plăcută, astfel încât copilul să învețe cu plăcere, să își dorească să știe mai mult.

La mai bine de 100 de ani distanță, principiile sale de educație par să fie mai valabile ca niciodată:
* Copiii să vină la școală cu drag, cu plăcere, cu bucuria de a învăța.
* A fost unul dintre educatorii care a înfierat obiceiul pedepsirii elevilor la clasă cu bătaia. „Nu ridica mâna asupra copilului, ci caută să creezi o structură a materiei care să îl atragă.
* Până n-ai găsit cea mai bună cale de a-l face pe elev să priceapă, nu e vina lui că nu a înțeles.
* Învățătura trebuie să aibă legătură cu viața. Noțiunile abstracte sunt pentru cei care vor să aprofundeze.

* Școala trebuie să ofere cunoștințe, dar și valori morale.

*A introdus în școli educația fizică și lucrul manual, precum și orele desfășurate în aer liber și excursiile ca mod inedit de învățare. Învățătura nu trebuie să fie o corvoadă, ci o activitate plăcută.

* Gimnastica, desenul și muzica sunt materii esențiale în formarea unui copil. A știut să facă din aceste ore un mod atractiv de a-i ajuta pe elevi să se înțeleagă mai bine, să știe să înțeleagă lumea, să știe să aibă grijă de ei, să interacționeze în echipe, să fie competitivi și buni lideri.

* A participat la numeroase conferințe internaționale unde pleda pentru ideea de a educa elevii în spirit pacifist, de a-i învăța pe tineri să respingă războiul.

Smaranda Gheorghiu – o personalitate complexă, multidisciplinară

Smaranda Gheorghiu a fost scriitoare și publicistă, inspectoare școlară, considerată educatoare a poporului și prima exploratoare română, militantă activă în mișcarea feministă a epocii, prietenă cu Veronica Micle, cea care i-a dat și supranumele de „Maica Smara”. Îi puteți vedea statuia în parcul Cișmigiu și în orașul ei natal, Târgoviște.

Marea pasiune a acestei institutoare a fost călătoria, căreia i-a dat curs cât a putut de mult pentru acele vremuri în care femeilor nu le erau îngăduite multe. „Maica Smara a străbătut numeroase locuri din România. A urmat Europa, cu țări precum Franța, Belgia, Italia, Danemarca, Grecia, Ungaria, Germania, Cehia, după care a urmat Asia cea de departe. Scriitorul Radu D. Rosetti a numit-o „călătoare pe pungă proprie pentru preamărirea românismului pe meleaguri îndepărtate”.

Cea mai curajoasă călătorie a Smarandei Gheorghiu a avut loc în 1902, la 45 de ani, spre Capul Nord, pe itinerarul Transilvania – Budapesta – Viena – Praga – Dresda – Berlin – Rostock – Copenhaga – Uppsala – Tromsø – Capul Nord din Insula Mageroy. La întoarcere, a trecut prin Oslo, unde s-a întâlnit și a discutat cu dramaturgul Henrik Ibsen. A fost prima femeie din lume care a îndrăznit să ajungă în apropiere de Polul Nord. Purtând ia românească la o ternă fustă lungă, neagră.

Toate aceste experiențe au fost descrise în cărți care au relatat impresii din aceste călătorii: Schițe si amintiri din Italia (1900), De la București la Capul Nord (în volumul „Conferințe și discursuri”, 1905), Schițe și amintiri din Cehoslovacia (1925), O româncă spre Polul Nord (1932). De asemenea, a povestit în conferințe despre locurile și oamenii întâlniți, fiind prima femeie care a conferențiat sub cupola Ateneului.

Idei de luat acasă și la clasă:

* educația cu sens vs. memorare și reproducerea informației

• educația ca formare de caracter, nu doar informare
• exemple concrete aplicabile (acasă, la clasă)
• rolul empatiei în învățare
• independența femeilor prin educație
• curajul de a schimba sistemul
• învățarea pe tot parcursul vieții

După ce citești ce a reușit această femeie să facă pentru educația din România, nu poți să nu te întrebi „ce am pierdut pe parcurs și unde suntem blocați în educație”?

Foto statuie: Cristian-Mihail Miehs/Wikipedia
Foto portret: Wikipedia