Prof. dr. Genoveva Farcaș
Prof. Irina Prodan
Inspectoratul Școlar Județean Iași
Provocări ale leadership-ului școlar în planificarea tranziţiei. Întoarcerea la școală
Liderii şcolari nu se pot bucura de luxul de a se gândi la câte un singur lucru, pe rând. Gestionarea crizei educaţionale din prezent este constant însoţită de proiecţia tranziţiei spre orice va fi să însemne noua „normalitate” în lumea şcolii. În plan imediat, există, cu certitudine, preocupări pentru încheierea situaţiei şcolare a elevilor, pentru pregătirea, susţinerea examenelor şi facilitarea tranziţiei elevilor spre următoarea etapă a şcolarităţii sau spre piaţa forţei de muncă, precum şi pentru includerea, în procedurile interne, a măsurilor care să asigure protecţia personalului şcolii şi a elevilor care participă, în aceste zile, la pregătirea Evaluării Naţionale şi a Bacalaureatului. Toate aceste acţiuni, cu mecanisme până nu demult rutinate, se regăsesc în această perioadă în scenarii inedite, bulversante, supuse unor reglaje ce au loc de la o zi la alta.
În unele ţări, cursurile au fost reluate parţial, localizat sau integral, iar imaginea fiecărui astfel de debut a însemnat o ştire de interes global, preluată pretutindeni cu speranţa revenirii la normalitate, dar şi cu evidenţierea transformărilor pe care şcoala, oamenii şi procesele din interiorul acesteia le-au trăit într-un timp neverosimil de scurt. „În Danemarca, o privelişte dintre cele mai rare: o clasă plină de elevi” titra cotidianul The New York Times la jumătatea lunii aprilie, pentru a anunţa primul pas din lumea occidentală spre reluarea cursurilor. Din acest loc şi de oriunde elevii s-au întors la cursuri, s-a materializat un anume cadru în care şcoala se desfăşoară acum: în condiţii de distanţare fizică în tot perimetrul şcolii prin marcaje şi prin dispunerea redimensionată a mobilierului şcolar, amplasarea dispozitivelor cu substanţe pentru igienizarea mâinilor, igienizarea spaţiilor şcolare după fiecare interval de instruire, măsurarea temperaturii corporale, instalarea unor panouri de protecţie între bănci şi birouri sau chiar prin utilizarea, în China, a unor aplicaţii mobile ce monitorizează starea de sănătate a elevilor şi le permite accesul în spaţiul şcolii doar dacă aceştia se încadrează într-un „cod verde” de sănătate.
Dincolo de angrenajul complex al măsurilor luate pentru protejarea elevilor şi a personalului şcolilor în aceste zile, nu trebuie să pierdem din vedere, însă, orizontul mai îndepărtat al efectelor pe care acest eveniment unic în istoria recentă le va produce în plan educaţional. Care sunt implicaţiile sale pentru rolul liderului şcolar, odată cu revenirea elevilor?
Pentru directorii de școală, reluarea cursurilor în coordonate fireşti, va presupune un nou apel la formula pedagogică ce îl aşază pe Maslow în prim-plan, prin asigurarea condițiilor de siguranță și securitate, dar și a celor de afiliere, deoarece întoarcerea la şcoală va fi, pentru elevi şi profesori deopotrivă, un moment al regăsirii şi al reconectării la comunitatea şcolară, la climatul, cultura şi valorile acesteia. Pentru acest moment trebuie creat spaţiul şi timpul necesare valorizării experienţei trăite, reîntăririi sentimentului de apartenenţă, de confort psihic, a convingerii că şcoala este locul în care elevii noştri cresc ca Oameni.
Totodată, este necesar să alocăm un timp de reflecţie asupra lecţiilor pe care trebuie să le desprindem din experienţa acestei crize. În acest sens, care vor fi întrebările pe care le vom adresa elevilor, profesorilor şi părinţilor? Poate vom dori să ştim în ce fel le-a fost modificată percepţia asupra şcolii şi ierarhia valorilor proprii. Ce trebuie să înveţe şcoala din acest timp? Ce a învăţat fiecare – elev, profesor, părinte – despre sine însuşi? Dar despre parteneriatul din educație? Suma răspunsurilor va cristaliza, cu siguranță, un traseu cu sens pentru comunitatea şcolară.
Mai mult decât atât, acesta este un moment oportun pentru crearea unei culturi a inovării manageriale şi pedagogice în mediul şcolar, prin spaţiul creat pentru reconsiderarea priorităţilor legate de dezvoltarea profesională a corpului didactic, mai întâi de toate. Acest timp a fost o provocare pentru mulţi profesori care, neinstrumentați pedagogic sau logistic pentru instruirea în mediul online, au fost nevoiţi să se adapteze din mers, cu mai mult sau mai puţin succes.
Instruirea eficientă în mediul virtual va fi condiționată de o formare, abilitare pentru acest tip de organizare a actului didactic. Dincolo de acest demers, planificarea tranziției presupune, cu necesitate, crearea unui ecosistem centrat pe o învățare de tip blended learning, capabil să vină în sprijinul elevilor cu resurse formale și informale, clasice și asistate de tehnologie.
Opțiunea pentru introducerea unor activități didactice în sistem online, fie și secvențial, presupune, însă, ca cercetătorii din domeniul tehnologiei educaționale, mai ales cei din subdomeniul învățământului online,să fie implicați în crearea unui design curricular, căci educația online de calitate cere competență și timp pentru a fi definită și construită. Simpla livrare de conținut online poate fi rapidă și ieftină, dar confundarea acestui demers cu instruirea online de calitate este similară confundării predării cu actul educaţional în totalitatea sa. Planificarea atentă a învățării online presupune nu doar identificarea conținutului de parcurs, ci și proiectarea atentă a tipurilor de interacţiune, cu scopul de a susţine procesul de învăţare, a modului cum se face evaluarea, cum se adaptează particularităților de vârstă și chiar individuale ale elevilor etc.
Criza de sănătate publică pe care omenirea o traversează în prezent a deschis, pentru lumea şcolii, un teritoriu nou, necartat prin experienţe educaţionale familiare. Este un timp al deciziilor rapide, al proactivismului, al încercării şi erorii pentru toţi. Rezultatele sunt departe de perfecţiune, întruchipând, mai degrabă, o butaforie născută din neliniştea indusă de întreruperea ritmului firesc al educaţiei, din presiunea timpului şi a societăţii. Însă acesta este şi un timp în care rolul şcolii, al profesorilor şi al liderilor şcolari îşi îngroaşă tot mai evident, pentru societate, conturul relevanţei. Dincolo de lecţiile pe care ni le vor oferi, aceste vremuri vor cerne, cum însuşi grecescul krisis sugerează, liderii implicaţi, proactivi, inspirați şi eficienți.
Bibliografie selectivă:
- Emily Boudreau, Providing Stability in a Time of Crisis, 10 martie 2020, accesat: 15 aprilie 2020, www.gse.harvard.edu/news/uk/20/03/providing-stability-time-crisis
- Mark Comanducci, School leadership in times of crisis, 7 aprilie 2020, accesat: 15 aprilie 2020, www.smartbrief.com/original/2020/04/school-leadership-times-crisis
- Gene Klann, Crisis Leadership. Using Military Lessons, Organizational Experiences, and the Power of Influence to Lessen the Impact of Chaos on the People You Lead, Center for Creative Leadership, Greensboro, North Carolina, 2003.
- National education responses to COVID-19: summary report of UNESCO’s online survey, accesat: 1 mai 2020, https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000373322
- Douglas Fisher, Nancy Frey, Dominique Smith, Planning Ahead to Welcome Students Back to School After COVID-19, 24 martie 2020, accesat: 16 aprilie 2020, corwin-connect.com/2020/03/planning-ahead-to-welcome-students-back-to-school-after-covid-19/
- National Association of Secondary School Principals, U.S.A., Resources for School Leaders & CDC Guidance, accesat: 16-18 aprilie 2020, www.nassp.org/news-and-resources/covid-19/
- Greg Tolefe, What Lessons might schools learn from the COVID-19 crisis?, 19 martie 2020, accesat: 15 aprilie 2020, medium.com/@GTolefe/what-lessons-might-schools-learn-from-the-covid-19-crisis-78c44303a363
- How to Lead Through a Crisis, accesat: 15 aprilie 2020. www.ccl.org/articles/leading-effectively-articles/how-to-lead-through-a-crisis/
- Leadership în timp de criză: acum se nasc lideri puternici, accesat: 15 aprilie 2020. academiadehr.ro/leadership-in-timp-de-criza-acum-se-nasc-lideri-puternici/
- Ion Ovidiu Pânișoară, – Profesorul de succes. 59 de principii de pedagogie practică
