În perioda 22‑27 iulie 2019, s‑a desfăşurat la Târgu‑Jiu Simpozionul naţional: „VIITORUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI (STRATEGII, SOLUŢII, LEGIFERARE)“, organizat de către Universitatea „Constantin Brâncuşi“, în parteneriat cu Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, Filiala Târgovişte. Manifestarea a cuprins: prezentarea comunicărilor științifice pe teme educaționale, discursuri ale invitaților, intervenții și dezbateri ale participanților consideraţi ca principali actori în educație. La încheierea Simpozionului, a fost adoptat un Comunicat final privitor la importanţa lucrărilor, având ca deviză: „PROVOCĂRILE VIITORULUI. DIALOG LA «POARTA INFINITULUI»“.
Au luat parte la lucrări, ca invitați speciali: miniștri ai educației, secretari de stat, directori generali care au funcționat în Ministerul Educației, după statutul funcţional însemnând: rectori, experți în educație, profesori universitari, cadre didactice din preuniversitar, cercetători științifici, academicieni, reprezentanți ai autorităților locale, iar după criteriul geografic însemnând personalităţi din toate zonele țării.
Cu acest prilej, au fost supuse dezbaterilor teme majore din domeniul educației, prin cele peste 45 de comunicări științifice ale unor personalități marcante ale învățământului românesc, printre care s‑au numărat domnii: Andrei Marga, Adrian Gorun, Adrian Curaj, Dumitru Miron, Doru‑Sabin Delion, Constantin Brătianu, Ion Cucui, Toader Nicoară, Doina Banciu, Octavian Mândruț, Adrian Graur, Sergiu Stelian Iliescu, George Niculescu, Ion Mocioi și alţii.
Problematica Simpozionului s‑a referit la „Starea actuală a învățământului din România“ şi a inclus o serie de teme privitoare la: tradiție și inovare în învățământul din ţara noastră, schimbări în învățământul de astăzi din SUA, Germania, Franța, China, Japonia, competitivitatea, calitatea și evaluarea calității în învățământ, reforma curriculumului, nucleu al schimbării din învățământul preuniversitar, nevoia dezvoltării învățământului profesional, a învățământului superior (bachelor, master, doctorat), cercetarea științifică și inovația pedagogică, bazele psihologice ale învățământului şi finanțarea acestuia, alternative actuale pentru pregătirea cadrelor didactice şi selectarea responsabililor educaționali, propuneri de lege ferenda şi altele.
În baza unui scop bine conturat, simpozionul a avut în vedere îmbunătățirea și/sau mai ales transformarea actualului sistem educațional, orientarea integrării educației în conceptul de dezvoltare durabilă, încurajarea cunoaşterii şi stimularea creativităţii educabililor, crearea unui mediu benefic de comunicare adecvată între actorii educaționali și mediul social, pentru recrearea unei ecologii a sistemului educaţional, pentru a fi formulate unele propuneri de lege în educație. În acelaşi timp, s‑a urmărit informarea și facilitarea accesului la lucrările simpozionului prin: presă, radio, Facebook, videoconferință.
Încă din prima zi a dezbaterilor, domnul prof. univ. dr. Adrian Gorun a subliniat faptul că necesitatea și urgența abordării problemei educației actuale constă în faptul că educaţia parcurge un proces de criză, cu tendințe de cronicizare, că se manifestă o criză de identitate, caracterizată prin: criza de valori, criza de autoritate epistemică, o criză instituţional‑funcțională care este legată de involuția calității, criza de viziune, criza misiunii, criza finalităților, criza morală ş.a.m.d., astfel încât relaţia dintre mediul social şi mediul școlar s‑a destabilizat simţitor în ultimii ani, puterea de influență a celui din urmă scăzând, atât ca amplitudine, cât și ca intensitate.
A fost evidenţiat faptul că o serie de probleme trebuie să fie mai întâi identificate, recunoscute, decelate și rezolvate în timp util spre a se asigura funcționarea sistemului de învățământ și – pe această bază – acesta să redevină performant, în condiţiile în care actualul sistem educațional generează performanțe slabe în toate structurile sale. Dacă ne referim la vârful performanței, respectiv, la realizările din învățământul universitar din România, se constată că nicio universitate din ţara noastră nu se regăsește printre primele 500 de universități din lume, acesta fiind un indicator edificator pentru performanțele în învățământul superior, prin care se stabileşte profilul statistic al brevetelor pe țară.
În Japonia, spre exemplu, totalul brevetelor în anul 2017 a fost de 328.646, iar în România a fost doar de 564, iar dacă îl raportăm la numărul personalului didactic ce este cuprins în învățământul superior, se constată că în Japonia a fost de 198.987, în anul 2017, iar media numărului de brevete/cadru didactic a fost de 1,65, în timp ce în România era de numai 35.028, cu o medie a numărului de brevete/cadru didactic de numai… 0,016. De multe ori se invocă din partea universităților mari (cele 5 „de top“: Babeș‑Bolyai, Universitatea București, A.I. Cuza Iași, Politehnica București și Universitatea de Vest Timișoara), că universitățile mici sunt cele care consumă bani și nu au performanță. În logica neconcludentă a unor persoane, 5.000 de locuri bugetate de stat, anual, sunt egale cu 320 de locuri bugetate și distribuite la universitățile mici. Din păcate, se constată că performanța celor cinci universități „de top“ în privinţa numărului de brevete ce revin/cadru didactic, în condițiile atribuirii tuturor brevetelor, deşi în realitate lucrurile stau altfel, ajunge la doar 0,02 brevete/cadru didactic, adică o cifră nesemnificativă.
Cei mai mulţi vorbitori au solicitat imperativ o regândire a educației în noul context actual și mai ales al provocărilor viitoare, în acest sens, în finalul dezbaterilor a fost stabilit faptul că suportul documentar pentru participanții la lucrările Simpozionului de la Târgu Jiu să‑l constituie volumul: „Perspectivele învățământului românesc (cu propunere de lege ferenda)“, iar de acum înainte, în fiecare an să se desfăşoare un astfel de simpozion în conul de lumină al Ansamblului sculptural brâncuşian de la Târgu Jiu!
În ceea ce priveşte impactul lucrărilor simpozionului, se poate aprecia că acesta se referă la cunoașterea/diseminarea experiențelor inovaționale din educație, prin lărgirea cercului de participanți la lucrările simpozionului, prin transmiterea prin videoconferință, rețele de socializare, proiectarea de parteneriate între actorii educaționali, instituții interesate, mediu de afaceri, între universități, între universități și centre de cercetare, prin stimularea participării actorilor educaționali la elaborarea legii educației naționale, deschiderea unui nou forum de dezbateri asupra problemelor majore cu care se confruntă România, într‑o lume tot mai globalizată și mai schimbătoare, mai ales prin încurajarea participării actorilor educaționali la soluționarea problemelor majore: sociale, economice, etice ale societății noastre şi prin stimularea creșterii calității învățământului românesc.
Au fost formulate o serie de propuneri/soluții de îmbunătățire a sistemului educațional din România, prin îmbunătățirea conținuturilor curriculare și pedagogice, precum și prin tranformarea organizaţională care vizează ameliorarea durabilă a reuşitei educative a elevilor şi studenţilor, pentru formarea și dezvoltarea atitudinii de a învăța pe tot parcursul vieții, prin crearea și dezvoltarea abilităților metacognitive ale tinerilor pentru a răspunde imperativei cerinţe: „A învăța să înveți și să reînveți“, pentru formarea abilităților și a competențelor de interacțiune și comunicare umană, de formare de caractere, de colaborare și de lucru în echipă, de formare și asumare a unei culturi a inovării continue, prin creșterea rolului inovației în educația din România, prin crearea de școli experimentale, inclusiv în mediul universitar, toate acestea, pentru conștientizarea și responsabilizarea părinților în vederea implicării active în procesul educaţional al copiilor lor.
Ca o hotărâre finală a lucrărilor Simpozionului de la Târgu Jiu, a fost propusă paradigma pentru elaborarea unei noi Legi a Educației Naționale care să permită, să faciliteze și să direcționeze transformarea sistemului educațional actual din perspectiva viitorului, printr‑o politică educațională orientată pe misiuni asumate.
Prof. Vasile GOGONEA
