Simion Hancescu, președintele FSLI: „Acest început de an este unul cu multe incertitudini, cu multe temeri din partea părinților și a cadrelor didactice și cu multe nemulțumiri“

Domnule președinte, care este opțiunea FSLI pentru începerea școlii și desfășurarea procesului de învățământ în această perioadă?

Realitatea ne arată că nu este posibil să optezi pentru o singură variantă. În ceea ce privește modul cum se vor desfășura cursurile, FSLI a fost de acord să existe mai multe variante, astfel încât școlile să poată opta, în funcție de realitatea din localitatea sau zona unde este unitatea de învățământ, pentru o anumită variantă. Ministerul Sănătății a dat publicității harta referitoare la gradul de infectare a populației cu Covid-19, pe localități. Se constată că predomină culoarea verde, ceea ce înseamnă că acolo școala poate să înceapă în formatul clasic. Această situație se întâlnește, cu preponderență, în mediul rural. Evident că și în aceste unități de învățământ trebuie respectate toate regulile impuse de Ministerul Sănătății, inclusiv păstrarea distanței fizice de un metru între elevi.

Dar se constată, pe această hartă, că există zone colorate cu galben și altele chiar cu roșu. Este evident că acolo pericolele sunt mai mari pentru că există un procent mai mare sau mai mic al persoanelor confirmate a fi infectate cu acest virus care a dat peste cap întreaga planetă. Este evident că toată lumea și-ar dori ca școala să se facă în formatul clasic, adică față în față, dar din păcate acest lucru nu este posibil peste tot.

Cea mai intens vehiculată este formula hibridă. Cum se va asigura ne-cesarul de cadre didactice în această ipoteză?

Inevitabil se va recurge la varianta hibridă și asta se va întâlni, în general, în localitățile mari, inclusiv în Municipiul București, unde numărul de copii/elevi la grupă/clasă este mare, chiar cu mult peste limita cerută de lege. Chiar dacă se recomandă ca învățământul preșcolar și primar să se desfășoare în formatul clasic, este imposibil să se asigure distanța fizică impusă în toate unitățile de învățământ. Atunci când unitatea de învățământ este nevoită să separe grupa sau clasa în două, există două variante care se pot pune în practică. Prima variantă ar fi ca elevii și copiii să vină prin rotație la școală sau la grădiniță. Însă această variantă întâmpină câteva dificultăți majore. În toate sălile de clasă trebuie să existe echipamente performante care să permită celor de acasă să vadă și să audă ceea ce se întâmplă în sala de clasă în timpul predării. Din păcate, puține sunt unitățile care au aceste echipamente. Apoi, trebuie să te asiguri că toți elevii au dispozitivele necesare care să le permită să participe, de la distanță, la orele care au loc la școală. Nici acest lucru nu este îndeplinit. Dacă se-mestrul al II-lea al anului școlar -2019-2020 a trecut cum a trecut, pentru că s-a mers pe recapitularea și consolidarea materiei predate în proporție de 70-75%, acum lucrurile se complică pentru că discutăm de predarea de noi cunoștințe, ceea ce înseamnă ca toți elevii să aibă acces la acest proces. Și mai este un amănunt important: cu cine vor sta copiii sau elevii acasă, ținând cont că părinții vor merge la muncă?

A doua variantă la care se pare că doresc anumite unități să recurgă este aceea de a face orele în format clasic, dar împărțind grupa sau clasa în două, urmând ca o parte să învețe dimineața și o parte dupăamiaza. În această situație se pune problema resursei umane. În mod normal, acolo trebuie alte cadre didactice pentru că este aproape imposibil pentru un cadru didactic să facă 8-10 ore pe zi cu masca pe față. Chiar dacă vor fi și cazuri în care cadrele didactice se vor angaja să presteze această muncă titanică, trebuie fonduri pentru a fi plătite suplimentar. Se pare însă că aceste fonduri nu există. Directorilor li se cere să se încadreze în bugetul alocat. Bani trebuie și dacă presupunem că se vor găsi alte cadre didactice care să predea după-amiază. Problema complicată va fi să găsești acele cadre didactice. Să nu uităm că avem în acest moment 10.000 de cadre didactice în sistemul de învățământ care au împlinit vârsta de pensionare și se recurge la această variantă, mai bună decât a angaja necalificați, pentru că meseria de dascăl nu mai este de mult atractivă.

Dar necesarul de spații de învățământ?

Pentru a se putea implementa scenariul hibrid, care se întâlnește în foarte multe țări, astfel încât o parte dintre copii și elevi să vină dimineața și ceilalți după-amiaza, ar însemna ca unitățile să învețe într-un singur schimb, ori acest lucru este întâlnit în mediul rural și rar în mediul urban unde, în general, se învață în două schimburi. Această situație există pentru că, în ultimii 30 de ani, educația a fost abandonată de toate guvernele, investițiile în infrastructura școlară făcându-se mai mult simbolic.

Formula hibridă nu elimină riscul îmbolnăvirii pentru cadrele didactice și elevi. Ce ne puteți spune despre această situație?

Riscurile pentru cadrele didactice și pentru elevi sunt mari atât în cazul în care se aplică scenariul verde, cât și în varianta hibridă, pentru că aceasta presupune prezența fizică în spațiul școlar a elevilor și a cadrelor didactice. Faptul că Guvernul României nu a fost interesat să asigure fondurile necesare pentru procurarea măștilor de protecție, pasând această sarcină autorităților locale, va conduce la existența multor cazuri în care copiii vor veni la școală fără mască. Rămâne de văzut dacă unitățile de învățământ vor putea oferi măști acestor copii. În țările normale, elevii și cadrele didactice primesc aceste măști de la școală. Dar chiar dacă toți elevii vor avea mască, cu siguranță că vor fi și elevi care o vor da jos. Așa că riscurile vor apărea. Pot să vă spun și că oamenii sunt nemulțumiți și din cauza faptului că școlile nu asigură aceste măști cadrelor didactice, având în vedere că legislația prevede ca angajatorul să asigure echipamentele de protecție atunci când prestează o activitate. Așa cum spitalele asigură echipamente de protecție pentru personalul medical, așa cum polițiștii primesc aceste echipamente, de ce Guvernul are această atitudine de dispreț față de cadrele didactice?

Și pentru că ați întrebat de riscuri, este posibil ca și cadrele didactice să fie nevoite să dea măștile jos, pentru că va fi complicat să stea 4-5 ore cu masca pe față și să vorbească. Și mai este un aspect: elevii aflați în ultimele bănci din clasă și cei de acasă, care vor urmări pe tablete lecțiile, nu vor auzi mare lucru dacă profesorul vorbește cu masca pe față. Nu știu dacă ar fi protector dacă s-ar permite cadrelor didactice să poarte viziere pe care școala să le pună la dispoziția cadrelor didactice.

Este evident că Guvernul a tratat superficial această problemă legată de asigurarea tuturor condițiilor, astfel încât atât elevii, cât și cadrele didactice să fie în siguranță în spațiul școlar. Se va ajunge, cu certitudine, în situația în care anumite clase sau școli întregi vor fi închise din cauza îmbolnăvirilor cu Covid-19.

Procesul de dotare a școlii cu tablete întâmpină mari dificultăți. Vor avea acces la tehnologie toți elevii și cadrele didactice?

Școala făcută în varianta hibridă și în varianta 100% online presupune existența echipamentelor care să permită acest tip de învățare la distanță. Vedem pe această hartă că și în acest moment sunt localități unde riscul îmbolnăvirii cu Covid-19 este foarte mare, motiv pentru care școala trebuie să se facă online. Încă din luna mai am atras atenția asupra faptului că prioritatea zero a Guvernului este să asigure fondurile necesare pentru ca elevii și cadrele didactice să primească echipamentele necesare pentru acest tip de învățare, pentru că este foarte probabil ca în luna septembrie să fim în plină pandemie, lucru care se întâmplă.

La începutul lunii iulie a fost publicată în Monitorul Oficial legea care prevede să se asigure elevilor și cadrelor didactice, la cerere, tablete și laptopuri. Din păcate, această lege nici acum nu este aplicată. Sunt date care arată că peste un milion de elevi nu au participat la școala online, cei mai mulți pentru că nu au avut logistica necesară. Ce se întâmplă începând cu data de 14 septembrie, având în vedere că mulți dintre acești copii vor fi nevoiți să învețe tot online? Probabil că vor urmări lecțiile uitându-se pe fereastră.

Cum asigură statul accesul la educație ca drept constituțional?

Guvernul României are o mare problemă pentru că trebuia să ia toate măsurile astfel încât să asigure tuturor elevilor accesul la educație, ori în acest moment realitatea ne arată că există riscul major ca acest lucru să nu se întâmple.

Da, sunt cazuri în care autoritățile locale, cele care au dispus de fonduri, au achiziționat astfel de echipamente. Și mai întâlnim ici-colo donatori care au cumpărat tablete pentru elevi. Dar sunt încă foarte mulți cei care nu au primit și posibil nici nu vor primi. Nici măcar cele 25.000 de tablete promise de Guvernul României nu au fost încă achiziționate, asta tot din cauza anormalităților din această țară.

Cum priviți măsura Guvernului de renunțare la majorarea salariilor cadrelor didactice în favoarea achizițio-nării de logistică digitală pentru elevi?

Una din marile nemulțumiri ale cadrelor didactice este cea cauzată de măsura complet neinspirată luată de Guvernul Orban, și anume aceea de a amâna până în luna septembrie 2021 majorarea salarială de care ar fi trebuit să beneficieze cadrele didactice începând cu luna septembrie a acestui an. Ce mod de gândire au acești guvernanți care au luat această măsură, în condițiile în care toată lumea recunoaște că profesorii vor intra din data de 14 septembrie în linia întâi în ceea ce privește riscurile îmbolnăvirii cu coronavirus? După ce înalți oficiali ai Guvernului au recunoscut că există bani în legea bugetului pentru anul 2020 pentru această majorare, ne-am trezit că nu se mai acordă. S-a afirmat în spațiul public că au luat banii de salarii pentru a se achiziționa echipamente digitale pentru elevi. Realitatea ne arată că nici aceste echipamente nu au fost cumpărate. Pentru cadrele didactice această majorare salarială era importantă, chiar dacă ea reprezintă un surplus mediu net de 300 de lei pe lună. După ce că, în grila de salarizare din Legea 1523/2017, salariile cadrelor didactice sunt poziționate în ultima parte a acesteia, nici măcar de această facilitare de a atinge salariile maxime din grilă anul acesta nu au parte. Revoltător este și altceva: în timp ce celorlați bugetari li se va acorda o majorare salarială începând cu luna ianuarie 2021, cadrele didactice nu vor beneficia de aceasta din cauza „înțelepciunii“ Gu-vernului Orban.

Aveți cunoștință despre situația din alte sisteme de învățământ din cadrul UE în ceea ce priveste începerea și desfășurarea noului an școlar?

Este evident că această pandemie a afectat învățământul în toate țările. Numai că, în țările normale, guvernele au tratat educația ca fiind un domeniu prioritar și s-au luat măsuri care să diminueze cât mai mult efectele negative ale pandemiei asupra elevilor și cadrelor didactice. S-au făcut angajări suplimentare, s-au identificat spații noi în care să învețe elevii și se asigură echipamentele de protecție necesare elevilor și cadrelor didactice, precum și cele pentru școala online.

În ceea ce privește începerea cursurilor, situația diferă de la o țară la alta. În multe țări cursurile au început de la data de 1 septembrie, apoi s-au închis anumite școli pentru că au apărut cazuri de infectări cu Covid-19. În alte țări s-a luat decizia de a se amâna începerea cursurilor pentru data de 1 octombrie. Cred că și în România ar fi înțelept dacă s-ar amâna începerea cursurilor, avându-se în vedere că în data de 27 septembrie sunt alegeri locale și, așa cum se solicită de către specialiști, este nevoie de o dezinfectare a unităților de învățământ cu 2 zile înainte de alegeri și 2 zile după desfășurarea acestora, ceea ce înseamnă o bulversare a cursurilor. Și, ca fapt divers, costurile pentru a dezinfecta o școală de mărime medie se ridică la 8.000 de lei. Această amânare s-ar justifica dacă, până la începutul lunii octombrie, Guvernul s-ar mobiliza și ar investi pentru a asigura toate condițiile necesare începerii în condiții de siguranță a cursurilor.

Acest început de an este unul cu multe incertitudini, cu multe temeri din partea părinților și a cadrelor didactice și cu multe nemulțumiri. Un singur lucru este benefic: nu vor mai avea ocazia politicienii să vândă iluzii și să facă promisiuni deșarte elevilor și cadrelor didactice, așa cum au făcut-o în ultimii 30 de ani, în cadrul întrunirilor din curțile unităților de învățământ