Mergem spre societatea informatizată, spre economia bazată pe cunoștințe, ieșind pe poarta școlii cu toaletă-n fundul curții și urcându-ne în dubița de marfă transformată în microbuz gata să se răstoarne mai încolo-n șanț. Facem temă de dezbatere dacă să fim toți sau pe jumătate în clasă, cerem să se mai taie ceva din materia de examen și aspirăm la meseriile viitorului (chit că atâtea dintre ele se zice că încă nici nu s-au inventat). Cum ne debarasăm de fatalitate? Cum depășim zădărnicia? Cum recunoaștem ipocrizia?

Mecanism și rigoare

Starea școlii ca atare influențează se­­rios mult invocata stare de bine a elevului. Nu-i mai puțin adevărat (dar e în ge­neral trecut cu vederea) că și profesorului i se cuvine la școală o stare de bine corespunzătoare. „Să găsim soluții și să facem odată și odată pașii spre școlile sigure și sănătoase pe care ni le dorim“, cere președintele Klaus Iohannis. Momentul e favorabil pentru concretizarea acestui adevărat imperativ. Există bani disponibili; bani europeni, așa cum ne-am obișnuit. Vor veni prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), de două ori tentant: o dată, pentru că „este cel mai mare instrument financiar creat de Uniunea Europeană“ și încă o dată, pentru că e „în afara cadrului financiar multianual“, ca sprijin financiar acordat „statelor membre pentru a asigura o revenire economică rapidă“. Cu totul pentru țara noastră sunt alocate 29,2 miliarde de euro. Educației ar urma să-i revină 10, poate 11 procente din sumă. Prin comparație, pentru sănătate ar fi să se repartizeze 9%, pentru transporturi (rutier, feroviar, metrou), ar fi 28%. Împărțirea are la bază Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Este în lucru, aceasta însemnând că e în dezbatere, cu o exprimare devenită standard la noi. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, estimează că va fi adoptat în toamnă, socotind că în mai-iunie sunt programate negocierile cu Comisia Europeană și în iulie-august, discutarea în Consiliul Uniunii Europene.

Probleme din tematica educației și formării se regăsesc în mai mulți dintre cei șase piloni care structurează PNRR: „România Educată – Digitalizarea educației“, în Pilonul II Transformare digitală; „România Educată – Învățământ dual“, în Pilonul III Creștere inteligentă, sustenabilă și incluzivă; „România Educată – Infrastructură școlară și universitară“, în Pilonul V Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională; „România Educată – Program Național pentru reducerea abandonului școli“, în Pilonul VI Politici pentru generația următoare copii și tineri. Tangențe și chiar implicații directe asupra cadrului și condițiilor în care sunt educați, crescuți, ocrotiți copiii și tinerii se poate considera că apar și în aria altor componente ale PNRR, pentru că realizările preconizate sunt deschise cu precădere celor care vin, ca beneficiari și ca participanți în concretizare: „Cercetare, dezvoltare, inovare“; „România Creativă“; „România Velo“; „România Atractivă (turism de destinație)“; „Sănătate (creștere acces la sănătate și infrastructura spitalicească)“; „Granturi pentru tineret și sport“; „Programul național pentru creșe“.

Elanul proiectiv și lexical („creativă“, „atractivă“, „educată“, precum și „velo“) ar avea ceva motive de atenție sporită, dacă nu de fiori, cunoscând prevederile specifice MRR, potrivit cărora investițiile pentru care se vor folosi banii alocați trebuie terminate odată cu expirarea MRR, adică până la finalul anului 2026, deci fără prelungirea salvatoare cunoscută de la fondurile de coeziune, iar stadiul investițiilor este verificat de două ori pe an și în raport cu realizarea acestora se fac plățile de la Comisia Europeană.

Klaus Iohannis: „Zona de infrastructură educațională să fie transformată într-o reală prioritate pentru noi toți“

Mirajul sumei și rigorile folosirii ei îndeamnă la seriozitate, căreia i se poate zice și profesionalism, știință de carte, corectitudine. „Sunt oportunități uriașe și vrem să le folosim“, spune președintele Klaus Iohannis, accentuând cu referire directă la cerința investiție în școli: „Sistemul românesc de învățământ are nevoie de foarte mulți bani. Dacă ne gândim doar la siguranța elevilor, este nevoie, deci, și aici de foarte multe investiții, pentru a nu avea incendii, pentru a nu avea accidente în școli, pentru a avea școli autorizate, pentru a avea elemente simple: să eliminăm încălzirea pe lemne, să eliminăm toaletele din spatele curților și așa mai departe. Pe de altă parte, avem nevoie de materiale didactice moderne, avem nevoie de școli noi, avem nevoie de școli verzi, școli care sunt exemple pentru alții cum putem să ne implicăm pentru mediu“. Atrăgând atenția că „peste 40% dintre clădirile în care funcționează școli sunt amplasate în zone cu risc seismic ridicat“, președintele subliniază cerința ca „zona de infrastructură educațională să fie transformată într-o reală prioritate pentru noi toți. În Planul Național de Redresare și Reziliență, despre care am discutat în repetate rânduri, vor fi prevăzute fondurile necesare pentru demararea unor investiții majore în unitățile de învățământ de stat, pentru asigurarea acestor standarde de siguranță, igienă și calitate. Este absolută nevoie de revizuirea reglementărilor privind construirea, dar și amenajarea și modernizarea unităților de învățământ. Aceste lucruri trebuie actualizate urgent! Ne-am uitat pe lista de normative, majoritatea sunt mai vechi de zece ani. Este clar că lucrurile s-au mișcat, trebuie să învățăm din ce s-a petrecut în ultimii ani. Totodată, știm că lucrurile sunt de multe ori foarte complicate, prea birocratizate. De aceea, ne-am propus să simplificăm, să debirocratizăm și să eficientizăm întregul proces“.

Soluții pentru continuarea investițiilor în școlile Capitalei

Starea unităților de învățământ, cu condițiile pe care le oferă, se află în răspunderea primăriilor. În București, perspectiva investițiilor pare pesimistă, având în vedere problemele juridice și financiare cu care se confruntă Primăria Capitalei. Primarul general Nicușor Dan explică dincolo de înflăcărarea stârnită de suspendarea planurilor urbanistice zonale pentru unele sectoare: „S-a spus în spațiul public că urmează un fel de apocalipsă dacă aceste documentații de urbanism sunt suspendate și nu mai produc efecte juridice. Nu! Bucureștiul are o documentație de urbanism care este Planul Urbanistic General. După suspendarea PUZ-urilor de sector, revenim la PUG. Asta este tot. Bineînțeles că nu suntem absurzi. Dacă în baza PUZ-urilor de sector s-a prevăzut extinderea unor școli, grădinițe, un pasaj rutier, o mare lucrare de infrastructură de care primăriile au nevoie, pentru că există deja toate avizele pentru PUZ-urile de sector, Consiliul General al Municipiului București poate să dea punctual un PUZ pentru respectiva investiție. Deci aceste investiții nu vor fi în niciun caz blocate“. În același timp, tot primarul general al Municipiului București semnalează situația obiectivă în care lucrări de investiții pentru unități de învățământ și nu numai nu pot să fie realizate, deoarece conturile primăriei sunt în continuare blocate: „Nu o să existe bani în bugetul Primăriei Capitalei nici pentru proiectul de la Doamna Ghica, nici pentru lucrările pentru școli, motiv pentru care sunt în discuții cu primarii de sector pentru preluarea investițiilor în școli, pe care Primăria Capitalei le-a început“.