„Şi în Timiş se simt diferenţele dintre rural şi urban, dar, cu siguranţă, într-un mod mult mai redus ca în alte părţi“

4

Interviu cu prof. Aura Danielescu, inspectorul şcolar general al ISJ Timiş


Stimată doamnă inspector general, este o realitate faptul că despre şcoala timişoreană, despre învăţământul din acest judeţ se vorbeşte, în general, în termeni laudativi. Cum îşi menţine acest standard ridicat de calitate, într-o ţară în care învăţământul suferă profund, şi la bază stau toate statisticile interne
sau externe – Eurostat?
Mă bucură şi pe mine, şi pe colegi să auzim că suntem, într-un fel, precum zicala bănăţeană „Fruncea“. E bine că încă se vorbeşte laudativ despre învăţământ, pentru că în felul acesta considerăm că încă mai există speranţă, că încă putem atenua suferinţa unor transformări pe care le-am experimentat pe copiii noştri. Timişoara şi Timişul au avut un an bun. Zâmbim acum, la final de an şcolar, ne bucurăm că s-au întors acasă olimpicii Timişului şi s-au întors nu  oricum, ci încununaţi de succesul muncii lor. Peste 130 de premii naţionale, I, II, II şi menţiuni. Ne bucurăm de un sprijin necondiţionat al Consiliului Judeţean, al Primăriei Municipiului Timişoara şi, indiferent de culoarea politică a administraţiei locale, cu toţii ne-am dat mâna pentru Timişoara şi pentru Timiş. Pregătim, în premieră, un Maraton al Inteligenţei, premiem substanţial elevi şi profesori, pentru a le recunoaşte acestora meritele, pentru „a-i da Cezarului ce-i al Cezarului“, pentru a opri exodul peste graniţă şi a pune capăt sau a reduce exportul de inteligenţă peste graniţă. Şi Timişul trebuie să fie foarte atent… suntem înconjuraţi de vecini ce-i aşteaptă pe copii, de ţări prin care se asigură tranzitul spre o Europă ce-i aşteaptă cu braţele deschise. Cred că Ministerul Educaţiei Naţionale a înţeles mesajul, a înţeles că e momentul să ne protejăm valoarea, să o recunoaştem, să o apreciem şi să o cultivăm.
Un judeţ cu o poziţionare geografică aşa cum este Timişoara are anumite particularităţi.
Influenţează această poziţionare diferenţele dintre şcoala rurală şi şcoala urbană, dintre Timiş şi celelalte zone ale ţării?
E extrem de interesant acest judeţ. Ca şi poziţie, ca şi cultură, ca şi diversitate. Are, în mod evident, particularităţile lui. Se simt diferenţele dintre rural şi urban, dar, cu siguranţă, într-un mod mult mai redus ca în alte părţi. În ultimii ani a suportat o transformare ruralul, şi Timişul se poate lăuda cu şcoli frumoase, dotate, scoase din umbra necunoscutului. Poate faptul că edilii sunt în campanie electorală permanentă este un ajutor pentru învăţământ, cel puţin la nivelul judeţului Timiş, Cine sunt copiii din aceste şcoli? Cei care pot susţine comunitatea în viitor, speranţa unei vieţi mai bune, cei pentru care părinţii, prin votul exprimat, au mandatat persoane să se ocupe de dezvoltarea lor. Timişul este un judeţ frumos şi poate nu bogat, dar suficient de înstărit încât să fie altfel…
Care este starea şcolii rurale timişene şi ce faceţi pentru a micşora decalajul dintre rural şi urban, acesta existând cu diferenţe de grad de la o zonă la alta, la nivelul întregii ţări?
Aşa cum spuneam anterior, decalajele dintre rural şi urban se simt, însă, la momentul acesta, ele nu mai reprezintă o prăpastie, ceva ce nu poate fi atins. Sunt multe situaţii în care sunt peste şcoli din urbanul mare sau mic şi acest lucru se datorează faptului că într-un singur UAT nu se regăsesc mai mult decât o şcoală cu personalitate juridică, faptului că dascălii au ajuns titulari la ţară şi mirificul locului nu îi mai împinge neapărat spre oraş, că facilităţile oferite de multe ori mai mari decât şi-au închipuit îi ţine pe loc şi nu îi pune în mişcare. Sigur, ca în orice domeniu, şi la noi sunt probleme şi nu foarte mici. O legislaţie obstructivă uneori, o protecţie exagerată asupra unor persoane care nu sfinţesc locul ne determină să nu avem parte doar de succes. Sperăm ca decizia de a reforma învăţământul, permanentizată într-un fel, să aducă şi lucruri bune. Să schimbe acolo unde e nevoie, cei aflaţi la nivel de conducere să ne considere parteneri şi să înţeleagă că nu se câştigă nimic dacă nu reuşim să implementăm ceea ce gândesc şi scriu legiuitorii.
Curriculumul pentru gimnaziu este una dintre marile provocări ale momentului. Cum au fost primite noile programe de către şcoala  din judeţul dvs.?
Sigur că e greu să primeşti ceva fără să emiţi judecăţi, să spui că era mai bine dacă se făcea altfel. Ca şi în alte judeţe, şi în Timiş sunt păreri împărţite. De ce nu reuşim să ne adaptăm copiilor secolului XXI? De ce nu diminuăm ca volum materia? De ce venim cu ceva în plus şi nu renunţăm la nimic? De ce predomină conservatorismul? Sunt multe de ce-uri, dar, evident, sunt şi lucruri bune pe care le apreciem. Cred că răspunsul la această întrebare îl vom da în toamnă, în iarnă, atunci când chiar implementăm ceea ce a apărut ca noutate în sistem.
Începând cu anul şcolar viitor se reintroduce învăţământul dual profesional. Există interes în rândul elevilor timişoreni pentru acest tip de învăţământ?
E un concept despre care se vorbeşte de mult timp. Sper ca, de această dată, să şi reuşim să facem, să realizăm câte ceva. S-a vorbit mult, a fost extrem de bulversant pentru toţi. Pentru elevi, părinţi, dascăli şi agenţi economici. Timişul este un judeţ fără şomaj şi totuşi clasele de dual sunt solicitate într-un număr mult mai mic decât ne-am fi aşteptat! De ce? Pentru că suntem mulţi care ne ocupăm şi uneori ne împleticim, pentru că am pornit relativ târziu în acest an şi sigur vom recupera anul viitor, pentru că lucrurile nu au fost mediatic foarte bine promovate şi noi nu am reuşit să ne mobilizăm încât copiii să înţeleagă, încât părinţii să accepte şi agentul economic să vadă facilităţile fiscale şi nu numai, încă vorbim de un învăţământ dual în scutec, pregătit să crească. Cum va creşte? Depinde de noi toţi.
În încheiere, vreau să vorbim despre examenele naţionale din vară. În lumina rezultatelor  obţinute la simulări, la ce rezultate vă aşteptaţi? Superioare celor de anul trecut?
Poate e o surpriză dacă spun că obiectivele noastre nu sunt tocmai acelea de a dărâma în sens bun procentele de anul trecut. Cred că avem aşteptări diferite şi poate de aici Timişul e diferit de alţii. Vrem examene corecte, transparente, vrem copii fericiţi şi părinţi liniştiţi. Vrem să înţeleagă toţi că aceasta ar trebui să fie realitatea fiecărui judeţ. Că nu eram cu nimic mai grozavi când aveam procente înspre 100%. Acum suntem buni, reali. Acum oglindim diversitatea copiilor şi sistemul educaţional aşa cum este el. Aşadar, procente în jurul mediei pe ţară reflectă potenţialul real al nostru. Nu toţi în mod obligatoriu trebuie să fie bacalaureaţi, dar în mod obligatoriu trebuie să fie absolvenţi, să fie ajutaţi să se integreze, să crească frumos şi să asigure dezvoltarea generaţiei pe toate palierele. Deci, ei sunt prioritatea noastră, copiii, fără a pune presiune pe ei, fără a-i aprecia mai mult sau mai puţin, ci pregătiţi pentru a-i ajuta când au nevoie de noi. Şi poate… reforma reformelor va aduce schimbare la admiterea spre clasa a IX-a şi în felul acesta nu vom mai avea aşteptări peste măsură de la elevi care intră la liceu cu medii mult sub pragul promovării la o disciplină.
Vă aşteaptă, deci, o vară de foc. Dar în vacanţă veţi pleca?
O vară de foc, da! O vară fără planuri? Da! Şi asta pentru că am ales să merg pe acest drum şi atât timp cât Dumnezeu îmi dă sănătate, responsabilitatea mea, pe probleme de învăţământ, e pentru un judeţ întreg. Ca să-i trimit pe ei în vacanţă, trebuie să mă asigur că vara de foc e pe placul lor.
 Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU