Sesiune solemnă la Academia Română: 125 de ani după Mihai Eminescu

1

Academia RomanaSub genericul „125 de ani după Mihai Eminescu”, poetul naţional a fost comemorat, într-o sesiune solemnă, în Aula Academiei Române, luni, 16 iunie 2014. Evenimentul a fost organizat de Academia Română şi Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă. Au participat la manifestare academicieni, rectori, cercetători ştiinţifici, profesori, studenţi, un public numeros şi divers. Prezenţa la sesiunea solemnă, substanţa şi atmosfera întrunirii au arătat că interesul public pentru Eminescu, pentru valorile naţionale şi universale rămâne viu în spaţiul configurat de elita autentică a culturii româneşti.
Sesiunea solemnă „125 de ani după Mihai Eminescu” a fost organizată la iniţiativa academicianului Eugen Simion, Preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române, Preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă.
Nu este, de altfel, o premieră în spaţiul culturii româneşti faptul că profesorul Eugen Simion are astfel de iniţiative. În aceşti ani de nesfârşită tranziţie, în care societatea autohtonă este, din nou, „subt vremi”, domnia sa a rămas apărătorul şi promotorul constant al valorilor culturale şi spirituale româneşti, reperele ferme ale identităţii noastre şi ale destinului nostru istoric, aflate, parcă mai mult decât oricând, pe nisipuri mişcătoare, măturate de vânturi rebele care bat din toate părţile. Într-un atare context, între alte realizări remarcabile, academicianul Eugen Simion este autorul unui proiect grandios, de o valoare inestimabilă pentru cultura românească: tipărirea caietelor lui Eminescu. Este un vis vechi al cărturarilor, un legat spiritual al lui Constantin Noica şi un dar nepreţuit pe care profesorul Simion l-a făcut culturii noastre. Nu trebuie să uităm că tot domnia sa deţine paternitatea ideii ca ziua lui Eminescu să fie Ziua Culturii Naţionale, o idee adoptată şi consacrată legislativ de Parlamentul României.
De menţionat, în treacăt, că iniţiativele de mai sus, dar şi altele, au „beneficiat” de aspre critici şi opoziţii ferme exprimate de pe poziţii „europene” de către unii exponenţi ai „noii direcţii” din cultura românească, inaugurată încă de la începutul anilor ’90. La examenul axiologic şi estetic al acesteia, multe dintre valorile consacrate ale culturii noastre clasice şi contem­porane nu au mai obţinut nici măcar notă de trecere. În fruntea listei, Eminescu, iar în cuprinsul ei multe alte nume mari. S-a dovedit că, la exigenta evaluare, animată de un entuziast suflu europenist şi ispitită de valorile globalis­mului, aceste nume nu mai erau însă chiar atât de mari. În optica revizionistă a evaluatorilor, se dovedeau, de fapt, relative, minore ori chiar neînsemnate la nivel european şi universal. Şi cele care ar mai fi trecut, cât de cât, de asprele criterii valorice n-au promovat sub niciun chip exigenţele evaluării etice. Anumite gesturi şi atitu­dini ale celor trecuţi prin pro­cesul revizuirii, unele sub semnul unei istorii „ieşite din ţâţâni”, au fost sever sancţionate de noii judecători cu argu­mente de ordin etic, dar, paradoxal, şi estetic şi axiologic.
Din fericire, valurile revizio­nismului s-au spart, pe rând, de stâncile atitudinilor ferme, profund întemeiate estetic, şi au fost risipite de vânturile timpului. Elita adevărată a culturii româneşti a răspuns curentului revi­zionist cu argumentele estetice ale operelor celor supuşi procesului de reevaluare, în frunte cu Eminescu. În acest context s-a desfăşurat şi evenimentul din
16 iunie. Nimic festivist, nimic apologetic ori encomiastic. Altitudine academică, idei, inter­pretări, ipoteze, într-o abordare a operei eminesciene sub specia diversităţii ideatice şi herme­neutice. La ideea academicia­nului Eugen Simion, chipul lui Eminescu a fost reflectat în mai multe oglinzi culturale şi spirituale. Diversitatea bogată şi provocatoare a perspectivelor a fost generată de cei care au vorbit de la amvonul academic: acad. Ionel-Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române, PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti, acad. Dan Berindei, preşedintele de onoare al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie, acad. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Vasile Işan, rectorul Universităţii Al.I. Cuza, din Iaşi, acad. Mihai Cimpoi, prof. univ. dr. Gabriel Marilen Pirtea, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, poeta Ileana Mălăncioiu, acad. Eugen Simion. Inter­venţiile au privit pe Eminescu atât din perspectiva statutului lui de poet naţional şi universal, cât şi din unghiuri specifice, în ipostazele lui de traducător al lui Kant, creator de limbaj filosofic, de poet animat de idealuri naţionale, jurnalist, gânditor economic, de conştiinţă vie a culturii şi civilizaţiei româneşti.
Evocarea lui Eminescu la 125 de ani de la trecerea lui în nemurire a constituit un eveniment al culturii româneşti, situat sub semnul normalităţii şi al conştiinţei valorilor fondatoare. Atâta timp cât Eminescu şi alte nume mari ale culturii şi spiritualităţii noastre vor rămâne repere ale devenirii româneşti, avem, ca naţiune, şansele unui destin bun, urcător, în spaţiul european şi universal, sub auspiciile unor valori care ne întemeiază şi structurează identitatea în concertul polifonic al lumii.
Sorin IVAN