Semnal de alarmă!Nivelul de alfabetizare al noilor generații de absolvenți, în scădere vertiginoasă

În ultimii patru ani, jumătate dintre absolvenții de liceu nu a reușit să promoveze examenul de bacalaureat. În 2014, un sfert dintre elevii de clasa a VIII-a nu a obținut note de trecere la evaluarea națională la limba și literatura română. Această statistică reprezintă doar vârful unui iceberg care s-a consolidat în două decenii de reforme educaționale, de manageriere dezastruoasă a celui mai important domeniu de activitate din societate. Două decenii de reforme importate și de experimente hibride au erodat încet, dar sigur sistemul de învățământ. Era inevitabil ca acest dezastru să se facă simțit mai devreme sau mai târziu pe piața muncii, lipsa de pregătire a absolvenților de învățământ liceal și universitar, absența unui pachet de bază de cunoștințe pe care, în mod firesc, ni le însușim sau ar trebui să ni le însușim în anii de învățământ gimnazial începe să se facă acut simțită pe piața muncii, fapt care îi determină în ultima vreme pe angajatori să aplice teste de limba română la angajare, cei care se prezintă având grave lacune de scriere și vorbire corecte în limba română. Cu adevărat grav este că aceiași angajatori se plâng că o bună parte din tinerii care se prezintă pică acest test.
E drept că testele de limba română se dau mai ales pentru posturile din call center sau din domeniul vânzărilor, dar lacunele de limbă, chiar dacă sunt mai puțin vizibile în alte zone de activitate, sunt prezente totuși și, invariabil, ridică același semn de întrebare. „Din păcate, există candidați care au probleme legate de modul în care scriu și vorbesc în limba română, iar surprinzător este că aici vorbim de absolvenți de studii superioare. Testele de limba română se dau mai ales pentru posturile din call center sau din domeniul vânzărilor”, a spus un reprezentant al firmei de recrutare APT, citat săptămâna trecută de agenția de presă Mediafax. „Din păcate, a spus același reprezentant APT, există candidați care au probleme legate de modul în care scriu și vorbesc în limba română, iar surprinzător este că aici vorbim de absolvenți de studii superioare”.
Se impune schimbarea programelor școlare
„Era de așteptat ca la un moment dat cineva să se gândească să testeze cunoștințele de limba română ale celor care vor să se angajeze. Rezultatele sunt previzibile dacă ne gândim la rezultatele din ultimii ani la testele PISA, care nu înseamnă altceva decât scris și citit, a spus Simion Hancescu, președintele FSLI. Acest semnal de alarmă a fost tras, așadar, încă din anii trecuți, când, la aceste testări internaționale, România s-a clasat, din păcate, pe poziții deloc onorabile în ceea ce privește acest aspect.” Președintele celei mai importante federații sindicale din țara noastră a mai spus că FSLI a tot tras acest semnal de alarmă, susținând de mai mult timp că curriculumul trebuie modificat, până nu e prea târziu, exact în acest sens, realitatea acestor rezultate la testările PISA impunând de urgență o măsură de acest gen. „Chiar la primul punct din acordul pe care l-am semnat cu Guvernul României am prevăzut acest lucru, schimbarea programelor școlare. Ne-am pierdut în lucruri neesențiale, iar elevilor nu li s-a dat ceea ce trebuie. Cred că este un semnal important de alarmă pe care l-au tras angajatorii și mai cred că semnalul acesta trebuie să ajungă și la urechile celor care decid soarta educației în această țară”, a mai spus Simion Hancescu și a adăugat că această situație este și rezultatul „reformelor” din ultimii 25 de ani, al experimentelor succesive la care au fost supuși, în egală măsură, elevii și dascălii din această țară: „Este momentul ca cineva să ia taurul de coarne și, în lumina acestor rezultate îngrijorătoare, să ia hotărârea ca niciun absolvent de liceu să nu promoveze examenul de bacalaureat fără un nivel decent de cunoștințe de limba română scris-citit”.
„Noi, cei din învățământul universitar, am observat în ultimii zece ani aceste carențe de limbă română”
La nivel de învățământ superior semnele au început să apară de mai multă vreme. De ani de zile, cadrele didactice din învățământul universitar deplâng scrisul necaligrafic, greșelile flagrante gramaticale, iar la nivel verbal o limbă română precară, cu un vocabular redus: „Într-adevăr, e trist. Copiii aceștia nu mai știu să scrie corect românește”, a observat Răzvan Bobulescu, președintele de onoare al FNS Alma Mater și reprezentantul României în Comitetul Sindical European pentru Învățământ (CSEE-ETUCE). Fostul președinte al federației sindicale din învățământul superior constată mai mult: „Problema cea mai gravă este că tinerii aceștia nu mai citesc. În acest sens, vin ca dovezi frecventa folosire eronată a adverbului «decât» (în construcții de tipul: «Vrea decât să ajute»), a pronumelui relativ «care» cu funcția sintactică de complement direct fără prepoziția «pe» («Cartea care am citit-o nu e a mea») sau a adverbului «mai» în fața pronumelui personal și a verbului, și nu între ele («Mai îmi dai o dată cartea?»). Acestea sunt doar câteva dintre cele observate de angajatori. Dar la asta se adaugă – inacceptabil pentru un absolvent de studii superioare! – virgule între subiect și predicat, incapacitatea de a rezuma, dificultățile evidente de trecere de la vorbirea directă la cea indirectă, aceste frecvente greșeli pe care le fac tinerii absolvenți de liceu și de învățământ superior reprezentând dovada tristă a faptului că noile generații nu mai au exercițiul lecturii. Noi, cei din învățământul universitar, am observat în ultimii zece ani aceste carențe de limbă română. Îi sfătuiesc pe tineri să ia cartea lui Alex. Ștefănescu «Mesaj către tineri: Redescoperiți literatura!»”, conchide conf. univ. dr. Răzvan Bobulescu. Acele noi generați de studenți reprezentând la vremea respectivă efectul primelor experimente, livrate sub formă de reformă în educație, din primul deceniu post comunist. „Per ansamblu, trendul este negativ nu numai la cunoașterea limbii române, ci și la prezența la examenele finale. La Sociologie nu cunoștințele de limba română sunt marea problemă, ci faptul că e foarte greu să îi convingi pe studenți să învețe atât calitativ, cât și cantitativ. Este vorba și de o relaxare a grilelor la admitere, pentru că poți să faci cursurile cât de bine, dacă nu ai oamenii potriviți care să le învețe, efortul este în van”, a spus profesorul Dumitru Sandu, de la Facultatea de Sociologie, pentru un cotidian economic din București.
„Învățământul nostru diferă de cel din Europa”
Realitatea din teren, o expresie des uzitată în comentariile sportive, a determinat anul acesta angajatorii să-și testeze candidații în cea ce privește cunoștințele de limba română. Semnele au apărut ce multă vreme, faptul că, în ultimii patru ani, doar jumătate dintre absolvenții de liceu din fiecare generație a reușit să promoveze examenul de bacalaureat fiind, așa cum am mai spus, doar vârful unui iceberg care s-a dezvoltat încet, dar sigur după 1989. Înainte însă ca examenul de bacalaureat să înceapă devoalarea nivelului real de pregătire al absolvenților de liceu, decidenții din educație au tot fost puși în fața realității de rezultatele obținute de elevii români la testările internaționale PISA în ultimii zece ani. Sistematic, vreme de un deceniu, elevii români au ocupat locurile din coadă ale clasamentelor europene la alfabetizare funcțio­nală. În fața semnalelor de alarmă trase sistematic de către presă și sindicate, explicația acestei situații, care ar fi trebuit să le dea fiori pe șira spinării, a fost una și aceeași, reprezentanții Ministerului Educației spunând că învățământul nostru diferă de cel practicat în alte state euro­pene. Așa să fie. Problemele de fond se fac însă simțite din ce în ce mai acut și la nivelul generațiilor mai mici, anul acesta 27% dintre absolvenții de gimnaziu (categoria de vârstă 14 ani) nu au obținut la evaluarea națională la clasa a VIII-a o notă de trecere la limba și literatura română. Ne întrebăm, desigur, ce surprize ne vor oferi examenele naționale de anul viitor.
 Marcela GHEORGHIU