Rezultatele unei anchete realizate de organizația Salvați Copiii arată că amenințarea cu violența fizică, umilirea, lovirea sunt situații din ce în ce mai frecvente cu care minorii se confruntă frecvent în școlile din România. Concret, 82%, adică 4 din 5 elevi, au asistat în calitate de martori la situații de bullying în școala în care învață, iar aproape jumătate dintre cei chestionați recunosc că au fost victime ale bullying-ului.

Rezultatele anchetei arată că 99% dintre elevi sunt familiarizați cu termenul de bullying, iar 82% au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață, în vreme ce 28% recunosc că au asistat cu frecvență ridicată (des și foarte des) la astfel de situații.

De asemenea, 73% dintre participanții la studiu afirmă ca au asistat la situații de bullying în clasă, 21% afirmând că frecvența acestor situații a fost ridicată.

Studiul mai relevă că, în grupul de prieteni, incidența fenomenului este sensibil mai redusă, aproape jumătate dintre ei – 45% – spunând că au asistat la astfel de situații în grupul de prieteni, în timp ce frecvențele ridicate au fost semnalate de doar 1 din 10 respondenți.

În ceea ce privește cyberbullying-ul, rețelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situații de bullying. Concret, 79% dintre ei recunosc că au asistat la astfel de situații, iar 45% declară că asistă la cyberbullying des sau foarte des.

Aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situații.

Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying, în schimb proporția celor care admit frecvențe ridicate ale acestui comportament este de doar 2% (rezultate explicabile mai ales prin caracterul dezirabil al întrebării).

Potrivit aceluiaș studio, 84% dintre elevi afirmă că, în situații de bullying, au intervenit activ în sprijinul victimei,  34% dintre elevi afirmă că s-au aflat în poziția de martor pasiv la situații de bullying, 74% susțin că discută cu adulții despre situațiile de bullying, iar 22% din ei afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar.

DE asemenea, 77% dintr participanții la studiu afirmă că, în situații de bullying, adultul care intervine este profesorul diriginte. Cu o frecvență mai redusă (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), alți elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul școlar (18%), în timp ce 2% dintre respondenți susțin că nimeni nu intervine în astfel de situații.

Referitor la efectele generate de supunerea la bullying, rezultatele unei anchete realizate de Salvați Copiii România în luna iunie arată că un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid. În doar 8,1% dintre cazurile care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizației în 2020 – 2021, diagnosticele au fost independente de contextul pandemic (opoziționism, ADHD/ADD, tulburări de vorbire, intelect liminar sau tulburări de neurodezvoltare).

Încă din 2016, Salvați Copiii România atrăgea atenția asupra extinderii fenomenului de bullying, dacă nu se iau măsuri complexe pentru reducerea violenței din școli.

Ancheta Salvați Copiii, dată publicității în luna octombrie, s-a realizat prin chestionare online, pe un eșantion format din 4.449 de elevi cu vârsta între 10 și 18 ani