În perioada 26–28 mai, Casa Corpului Didactic „Grigore Tabacaru“ Bacău şi Ministerul Educaţiei Naţionale, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Bacău, Universitatea „Vasile Alecsandri“ şi Consiliul Judeţean Bacău, au organizat Seminarul naţional „România în anul 1917“.
Grupul-ţintă a fost reprezentat din profesori de istorie din unităţile de învăţământ preuniversitar din România, alături de care au participat şi cadre didactice din învăţământul universitar, cercetători, specialişti pe problematica enunţată.
Manifestarea a fost menită a comemora 100 de ani de la prima conflagraţie mondială, din punct de vedere politic, militar, social, economic, emoţional, prin marcarea unei secvenţe istorice de acum un secol: „România în anul 1917“. Dintre principalele obiective ale Seminarului naţional de la Bacău menţionăm: consolidarea componentei educaţionale a acestui angajament colectiv al românilor; cercetarea istoriei locale prin prezentarea eroilor din teritoriile româneşti care au participat la Primul Război Mondial; consolidarea, pentru elevi, prin materialele didactice prezentate, a competenţelor de învăţare pe tot parcursul vieţii; îmbunătăţirea competenţelor personalului didactic din învăţământul preuniversitar în vederea promovării la orele de istorie a unor lecţii atractive, printr-o abordare modernă a tematicii implicării României în război, asigurând astfel o mai bună cunoaştere a istoriei româneşti.
Seminarul Naţional „România în anul 1917“ a debutat sâmbătă, 17 mai, ora 9.00, în Aula Universităţii „Vasile Alecsandri“ Bacău, cu lucrările în plen, moderate de directorul Casei Corpului Didactic „Grigore Tabacaru“ Bacău, prof. dr. Gabriel Leahu.
Comunicările au fost prezentate de distinse cadre didactice universitare şi cercetători care au onorat invitaţia de a participa la această manifestare. Subiectele comunicărilor prezentate în plen (având şi titluri sugestive), alese cu grijă în prealabil, unele de analiză, altele de sinteză, au jalonat într-un mod cât se poate de relevant contextul istoric intern şi internaţional din urmă cu un veac: „România în timpul Primului Război Mondial. Aliaţi, adversari şi propagandă. O istorie în imagini“ (prof. univ. dr. Alin Ciupală, Universitatea din Bucureşti); „Anul 1917. România între idealul unităţii naţionale şi revoluţia bolşevică. Percepţia unui contemporan – Gl. Ion Culcer“ (prof. univ. dr. Constantin Hlihor, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir“ Bucureşti); „Iaşi, 1917: Diplomaţie în vremuri de război“ (conf. univ. dr. Daniel Lazăr, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ Iaşi); „Activitatea deputaţilor români în Parlamentul de la Budapesta în anii 1916–1917“ (lect. univ. dr. Vlad Popovici, Universitatea „Babeş-Bolyai“ Cluj-Napoca); „România în Primul Război Mondial. Un război prea mare pentru… România Mare?“ (lect. univ. dr. Florin Şperlea, Academia Forţelor Terestre); „Patriotism, loialitate şi sacrificiu în România anului 1917“ (prof. dr. Anton Coşa, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu“ Bacău); „Problema unităţii poporului român şi pericolul bolşevic, 1917–1918“ (dr. Vitalie Vartic, Institutul Naţional pentru Studierea Totalitarismului); „Un episod din 1917“ (prof. dr. Doru Dumitrescu, Ministerul Educaţiei Naţionale).
În continuare, seminarul a fost organizat pe trei secţiuni: istorie generală (15 comunicări), istorie locală (17 comunicări) şi didactică (8 comunicări). Temele prezentate de către participanţi au fost interesante, unele având la bază documente de arhivă, altele venind cu abordări mai puţin cunoscute privind subiectele alese, fiecare dintre ele (inclusiv la primele două secţiuni) având însă şi o evidentă componentă didactică.
Din discuţiile aferente a reieşit cu claritate starea marginală în care a fost plasată disciplina istorie în învăţământului preuniversitar românesc, prin reducerea drastică a numărului de ore, prin manuale lipsite de calitate, prin programe şcolare marcate an de an de „noi experienţe“.
În acelaşi context însă, cel mai grav fapt petrecut în ultimii ani a fost înlăturarea abuzivă a istoriei naţionale, a istoriei românilor din învăţământul public din România. Şi aceasta, uitând (în mod deliberat!) că România este totuşi (în conformitate şi cu Constituţia ţării) un stat naţional. Astfel, elevilor români li s-a interzis, practic, accesul la cea dintâi carte a unei naţiuni (istoria – prin care „ea îşi vede trecutul, prezentul şi viitorul“), la istoria propriului lor popor (a propriei naţiuni), la învăţămintele pe care această ştiinţă le transmite peste ani (istoria – învăţătoarea vieţii), la valorile culturale româneşti, la ceea ce în ultimă instanţă dă sens şi substanţă identităţii naţionale.
La Seminarul Naţional „România în anul 1917“ au luat parte profesori de istorie din mai multe şcoli gimnaziale şi licee din ţară. Astfel, au fost prezente (cu comunicări în cele trei secţiuni ale manifestării) cadre didactice din judeţele Bacău, Argeş, Botoşani, Brăila, Caraş-Severin, Constanţa, Galaţi, Ilfov (inclusiv municipiul Bucureşti), Neamţ, Sibiu, Suceava şi Vrancea.
Personal, am fost onorat să mă număr printre invitaţii la această manifestare de o evidentă ţinută, deopotrivă didactică, ştiinţifică şi academică.
Prof. dr. Anton COŞA
Secţiunea Istorie locală – impresii
Interesantă, apreciată şi efervescentă. Aşa poate fi caracterizată atmosfera de la secţiunea „Istorie locală“ din cadrul Seminarului Naţional „România în anul 1917“. Sub îndrumarea celor doi distinşi oaspeţi, prof. univ. dr. Constantin Hlihor, de la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir“ Bucureşti, şi lect. univ. dr. Vlad Popovici, de la Universitatea “Babeş – Bolyai“ Cluj-Napoca, lucrările înscrise la seminar au fost prezentate verbal sau în format electronic, într-o ordine aleatorie. Nu este lipsit de importanţă faptul că profesorii din Bacău au deschis sesiunea de comunicări ştiinţifice şi tot ei au încheiat-o, lucrările făcând referire la contribuţiile băcăuanilor în Primul Război Mondial.
Se cuvine să subliniem însă munca de cercetare a profesorilor Daniela Ştefania Curelea, de la Colegiul Tehnic „Cibinium“ Sibiu (studiul „Chipuri de sibieni în încleştările Marelui Război. Sublocotenenţii Ioan Petra Oaşia din Sibiel şi Victor Balea din Sărata“), Nicoleta Teodora Gogancea, de la Şcoala Gimnazială Nereju Mic, judeţul Vrancea (lucrarea „Ţara Vrancei în 1917“), şi Georgiana Lorena Năstase, de la Şcoala Gimnazială nr. 17, judeţul Galaţi (lucrarea „1917 – temeri şi speranţă. Bombardamentele şi activitatea Crucii Roşii în oraşul Galaţi“). Expunerile celor trei doamne au fost captivante, inedite, iar suportul video nu a făcut decât să sporească şi mai mult partea de interes din partea auditoriului.
Trebuie reţinută şi strădania profesorului Mihai Lostun, de la Colegiul Naţional de Informatică din Piatra Neamţ, care, practic, a monopolizat atenţia cu o lucrare senzaţională „Sergentul Dumitru Platon. Jurnal din vreme de război, 1916–1919“. Mărturiile soldatului din Neamţ, care a luat parte la Primul Război Mondial, i-au electrizat pe cei prezenţi la seminar. Timpul alocat discuţiilor s-a prelungit cu mult peste program, însă nimeni nu şi-a exprimat regretul în acest sens. Dimpotrivă, interesul pentru amănuntele inedite de pe front surprinse de sergentul Platon a fost maxim.
Partea a doua a lucrărilor secţiunii de Istorie locală a fost monopolizată de profesorul Claudiu Sachelarie, de la Şcoala Gimnazială Scorţaru Nou, din Brăila, cu o cercetare excelent documentată, „Oraşul Brăila în anul 1917“, surprinzând în mod plăcut avalanşa de amănunte noi din culisele Primului Război Mondial. În aceeaşi notă, întru totul convingătoare şi inedită, Elena Diana Spiridon, profesor la Colegiul Tehnic „Ion Creangă“, din Târgu Neamţ, a făcut cunoscut auditoriului studiul „Prezenţa familiei regale pe domeniile Coroanei de la Bicaz, în perioada iulie–octombrie 1918“, o excelentă trecere în revistă a unei file de istorie rămase în uitare până acum.
Apreciată în unanimitate a fost şi expunerea Elenei Ştefănică, profesor la Colegiul Tehnic „Costin D. Neniţescu“ Piteşti, judeţul Argeş, intitulată sugestiv „Piteştiul de acum un veac“, care a adus un plus de valoare seminarului naţional.
Concluzia desprinsă, în urma celor patru ore de istorie inedită, nu a putut fi decât una, exprimată unanim de cei doi moderatori ai secţiunii. „Păcat că toate aceste cercetări nu sunt publicate, pentru a se putea întregi imaginea de ansamblu a Primului Război Mondial“, a conchis prof. univ. dr. Constantin Hlihor.
Prof. dr. Liliana Adochiţei