Vom începe cu o scurtă prezentare a istoriei AOSR (1935-2012), a locului Secţiei de Filosofie, Psihologie, Teologie şi Jurnalism şi a unor importanţi gânditori, filosofi, psihologi, sociologi în acest proces. De remarcat este că în lucrarea sa Reforma învăţământului, publicată în 1927, cunoscutul filosof român
P.P. Negulescu, membru al Academiei Române din 1915, ministru al Instrucţiunii Publice în anii ’20, susţine necesitatea înfiinţării unei academii de ştiinţe, cauzată de imperfecţiunea organizării secţiunii ştiinţifice a Academiei Române, afirmând că „Academia Română nu-şi mai poate păstra doar caracterul special de institut destinat mai mult să cultive limba şi istoria naţională; ea trebuie să lase această sarcină unei părţi a ei şi să se transforme pentru rest, reconstituindu-se pe o bază mult mai largă. Sau, dacă vrea să rămână aşa cum este, atunci trebuie să creăm, alături de ea, o altă Academie, care să poată juca rolul de organizatoare a muncii noastre naţionale, pe toate domeniile, atât de numeroase şi de variate ale culturii universale. Am putea zice că o asemenea instituţie este mai necesară azi decât Academia Română […]. Astăzi, ştiinţa se întemeiază pe studiul obiectiv al realităţii – care este infinită ca întindere şi varietate. De unde şi necesitatea unor instituţii care să îndeplinească această funcţiune – necesitate care s-a simţit odată cu apariţia noii concepţii a ştiinţei şi a crescut apoi necontenit, devenind în zilele noastre atât de imperioasă”.
 
În România, ţară cu 18 milioane de locuitori în 1930, învăţământul de toate gradele şi-a intensificat nivelul de pregătire, s-au format patru centre universitare, mai multe şcoli superioare de ştiinţe şi institute de cercetări. Oamenii de ştiinţă români s-au manifestat continuu, lucrările lor fiind primite şi evaluate elogios în revistele internaţionale de specialitate, precum şi în Academiile de Ştiinţe din alte ţări#.
Necesitatea constituirii unei Academii de Ştiinţe din România se simţea demult, se discuta în diverse cercuri ştiinţifice şi a fost adusă în dezbaterea Academiei Române de către directorul Buletinului Ştiinţific, dr. Grigore Antipa, care, prin memoriul său „Reorganizarea Academiei Române”, prezentat în Sesiunea Generală din 15 mai 1934 şi publicat în Analele Academiei Române, tom. LIX, şi-a motivat propunerea prin faptul că „mai mult de jumătate din ştiinţe nu sunt reprezentate în Academia Română”, pentru că s-ar mări numărul membrilor şi, de aceea, „Academia Română, singură, nu poate să îndeplinească toate cerinţele culturii ştiinţifice moderne”#.
La 11 martie 1935, la iniţiativa a 26 oameni de ştiinţă, s-a înfiinţat de facto, printr-un act constitutiv, asociaţia ştiinţifică Academia de Ştiinţe din România (ASR). Prin petiţia înregistrată cu nr. 8697/1935, noua instituţie a solicitat la Tribunalul Ilfov să i se acorde personalitate juridică şi, la 29 martie 1935, Secţia 1-a a Tribunalului a admis cererea şi a acordat Academiei de Ştiinţe din România, prin sentinţa nr. 44, personalitatea juridică solicitată.
Preşedinte al Academiei de Ştiinţe din România a devenit Dr. Constantin Angelescu, personalitate marcantă a vieţii ştiinţifice medicale, organizator al învăţământului românesc de după Marea Unire, continuator al marelui său înaintaş, Spiru C. Haret.
Dintre cei 26 de oameni de ştiinţă, patru iniţiatori erau membri corespondenţi ai Academiei Române (prof. dr. Dragomir Hurmuzescu, ales în 1934, prof. dr. D. Călugăreanu, ales în 1920, prof. dr. I. Borcea, ales în 1919, şi prof. dr. Şt. Minovici, ales în 1925), şi unul, membru de onoare al Academiei Române, prof. dr. C. Angelescu (ales în Academia Română în 1934), care a fost ales, în unanimitate, de către cei 26 de membri fondatori, în funcţia de preşedinte al academiei nou înfiinţate. După înfiinţarea Academiei de Ştiinţe din România, alţi patru membri fondatori au devenit membri ai Academiei Române (prof. dr. Eugen I. Angelescu, ales membru corespondent în 1936 şi membru de onoare în 1939, prof. dr. N. Dănăilă, ales membru corespondent în 1939, Gh. N. Condeescu, ales membru de onoare în 1938, şi prof. dr. Alexandru Borza, ales membru post-mortem, în 1990)#.
În primul articol de prezentare a instituţiei, publicat în 1935, se preciza că „rolul Academiei de Ştiinţe din România nu este atât de a crea, ci mai mult de a ajuta creaţiunea ştiinţifică, a o încuraja, a o îndruma şi a o coordona. De aceea, existenţa ei nu exclude, ci dimpotrivă, implică existenţa asociaţiilor pe specialităţi. Tot aşa, coexistenţa ei cu Academia Română nu constituie nicio piedică pentru vreuna din cele două instituţiuni. Secţiunea Ştiinţifică a Academiei Române, alcătuită dintr-un număr restrâns de membri, va putea continua şi mai departe rolul ei de a coordona activitatea ştiinţifică cu aceea care se desfăşoară pe terenul literar şi istoric, în cadrul general al sforţărilor de cultură naţională a neamului românesc. Rolul Academiei de Ştiinţe, mai restrâns din punct de vedere al culturii generale, mult mai vast şi mai specializat din punct de vedere ştiinţific, va fi acela de a se menţine în legătură directă şi imediată cu diversele specialităţi ştiinţifice, stimulând şi organizând munca creatoare a tuturor ramurilor de ştiinţă pură şi aplicată”#.
Academia Română protestează încă din acel moment şi lupta continuă şi azi. Preşedintele Angelescu se străduieşte din răsputeri să convingă Academia Română că se poate colabora cu Academia de Ştiinţe din România (ASR), cum se numea atunci, încă din 1936, între cele 10 secţii ale ASR se afla Secţia 9: Istoria şi Filosofia Ştiinţei. Organizare, ~nvăţământ şi Popularizare. Constantin Angelescu face parte din această secţie.
Secţia 1: Matematică şi Astronomie, număra 8 membri; Secţia 2: Fizică, 7 membri; Secţia 3: Chimie, 7 membri; Secţia 4: Zoologie, Anatomie, Paleontologie şi Fiziologie Animală, 7 membri; Secţia 5: Botanică şi Fiziologie Vegetală, 6 membri; Secţia 6: Biologie Aplicată, 7 membri; Secţia 7: Geologie, Mineralogie şi Geografie, 6 membri; Secţia 8: Geniu Militar cu aplicaţie la Apărarea Naţională, 6 membri; Secţia 9: Istoria şi Filosofia Ştiinţei, Organizare, ~nvăţământ şi Popularizare, 8 membri, şi Secţia 10: Tehnică, 8 membri.
În 1939, ASR devine Institutul de Ştiinţe din România şi din 1940 are următoarele secţii: Secţia de Matematică şi Astronomie; Secţia de Fizică; Secţia de Chimie; Secţia Biologie (Zoologie, Anatomie, Paleontologie, Fiziologie Animală Botanică şi Fiziologie Vegetală); Secţia de Biologie Aplicată; Secţia de Geologie, Mineralogie şi Geografie; Secţia de Geniu Militar cu aplicaţie la Apărarea Naţională; Secţia de Istoria şi Filosofia Ştiinţei, Organizaţie, ~nvăţământ şi Popularizare; Secţia Tehnică; Secţia de Ştiinţe Sociale.
În 6 noiembrie 1940, prin decret de stat, se reia denumirea de ASR. Din analiza comparativă a noii titulaturi cu vechea titulatură, se constată că s-a schimbat titlul Secţiei 4, în urma unificării fostelor Secţii 4 şi 5, a fost redus cu o cifră numărul de ordine al secţiilor 6-10, iar în locul fostei Secţii 5 a fost înfiinţată o nouă secţie 10 – Secţia de Ştiinţe Sociale, în 1947 a fost ales preşedinte ASR Dimitrie Pompeiu, un reputat matematician, membru al Academiei Române. Se desfiinţează secţia Geniu Militar.
În 1948, ASR este integrată în Academia RPR, mai exact desfiinţată, deşi un număr mare dintre membrii ei, adevărate valori ale ştiinţei româneşti, au rămas sau au devenit membri ai Academiei noi. În 1956, preşedintele Academiei Române, Traian Săvulescu, organizează şedinţa de constituire a Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din România, la iniţiativa unor personalităţi marcante, Acad. Ştefan Milcu, Ştefan Bălan, Athanase Joja, Mihai Ralea, Grigore Moisil, Ştefan Nicolau, Al. Codarcea. Asociaţia este condusă de Traian Săvulescu, care realizează o deschidere pe plan internaţional prin colaborări cu FMOS, Pugwash, UNESCO.
În 1959 a fost ales preşedinte AOSR academicianul Athanase Joja, logician şi filosof de renume, ministrul învăţământului (1957-1960), care a dezvoltat colaborarea cu specialiştii străini, în 1972 a devenit preşedinte AOSR Academicianul Nicolae Teodorescu, care a deţinut această funcţie până în 1994, când a devenit preşedinte de onoare, iar Grl. mr. Prof. univ. dr. Vasile Gândea devine preşedinte activ, în 1996, la propunerea preşedintelui, Congresul AOSR a hotărât să se revină la denumirea Academia Oamenilor de Ştiinţă din România. Secţiile acesteia erau: Ştiinţe Matematice şi Fizice; Ştiinţe Chimice; Ştiinţe Biologice; Ştiinţe Geonomice; Ştiinţe Tehnice; Ştiinţe Agricole şi Silvice; Ştiinţe Medicale; Ştiinţe Economice Juridice şi Sociologie; Filosofie, Psihologie; Ştiinţe Istorice şi Arheologie; Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei; Ştiinţe Militare; Mass Media; Teologie.
De remarcat că nici la reluarea activităţii Academiei de Ştiinţe în 1996 nu lipseşte Secţia de Filosofie şi Psihologie, care avea următoarea componenţă: Acad. Mihai Drăgănescu m.o. AOS, preşedintele secţiei; Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga m.o., AOS, vicepreşedintele s.; Angela Botez m.c., secretar ştiinţific; Romulus Vulcănescu, m.o. Acad. Rom., m.o. AOS; Gabriel Ţepelea, m.o. Acad. Rom., m.o. AOS; Alexandru Surdu, preşedintele Secţiei de Filosofie a Academiei Române, directorul Inst. de Filosofie al Academiei, membru de onoare;
Teodor Dima, m.c. al Academiei Române, directorul Inst. de Ştiinţe Socio-Umane Iaşi al Acad. Române, decanul Fac. de Filosofie şi Istorie a Univ. Iaşi, membru titular; Marin Aiftincă m.c.; George C. Constandache m.c.; Mihai Golu, membru titular; Sergiu Tămaş, membru titular; Constantin Vlad, membru titular. Membri din străinătate: Ted Honderich, UK; David Chalmers, USA.
A fost stabilit în 1996 şi un premiu pentru această secţie „Constantin Noica”.
De la înfiinţarea ASR, Secţia de Istoria şi Filosofia Ştiinţei, Organizare, ~nvăţământ, Popularizare a avut în componenţa ei personalităţi cunoscute în lumea filosofică care făceau filosofia ştiinţei: Pius Servien (Coculescu Şerban), P. Sergescu, Vasile Voiculescu, T. Bădărău, N. Bagdasar, Narly Constantin, Ilie Sulea Firu, Ion Zamfirescu. Au mai existat în listele altor Secţii Dan Barbilian, Alexandru Ghica, Caius Iacob, Grigore Moisil, Eugen Macovski, personalităţi preocupate de istoria şi filosofia ştiinţei. De remarcat că pe lista membrilor fondatori ASR care au fost şi membri ai Academiei Române se află: Ion Petrovici, filosof, scriitor şi om politic, Nicolae Bagdasar, filosof, Sergescu Petre, matematician şi filosof.
În 1943, Secţia a VIII-a de Istoria şi Filosofia Ştiinţei; Organizare, ~nvăţământ, Popularizare avea următoarea componenţă:
Biroul secţiei: Preşedinte: Prof. Constantin Narly; Vicepreşedinte: Dr. Vasile Voiculescu; Secretar: Conf. Ion Zamfirescu
În 2012, componenţa secţiei este:
Membri titulari: Angela Botez, Preşedinta Secţiei, Mihai Golu, I.P.S. Teodosie, Constantin Vlad.
Membri de onoare: Petru Bieltz, Simion Cioată, Ion Cristoiu, Gherasim Vlădica, Gheorghe Marinescu, Mihăiţă Nifon Nicolae, Alexandru Surdu, Emil Verza.
Membri corespondenţi: Constantin Ionuţ Isac, Viorica Ungureanu.
Membri asociaţi: Victor-Mihai Botez, Marius-Augustin Drăghici, Nicolae Georgescu, Gabriel-Marius Nagâţ, Henrieta Anişoara Şerban.
După 2008, Secţia de Filosofie, Psihologie, Teologie şi Jurnalism a AOSR a realizat pe tema Filosofiei mentalului şi ştiinţelor cognitive, în colaborare cu Institutul de Filosofie şi Psihologie C. Rădulescu-Motru al Academiei Române, Catedra de filosofie de la Universitatea Politehnica Bucureşti, dezbateri, conferinţe, elaborarea unui volum tematic şi a unor grupaje pentru „Analele” AOS şi „Revista de filosofie”, prezentarea unor sesiuni şi congrese internaţionale.
A contribuit la cercetarea cu tema Locul şi rolul religiei în societatea contemporană în colaborare cu Universitatea Ovidiu din Constanţa.
De asemenea, s-a lucrat la un proiect de cercetare cu tema Tendinţe actuale în filosofia ştiinţelor socio-umaniste (economice, istorice, ştiinţe juridice, psihologice, sociale), în colaborare cu Institutul de Filosofie şi Psihologie Bucureşti, Institutele de ştiinţe sociale din Iaşi şi Cluj, Institutul de Ştiinţe Juridice al Academiei Române (dezbateri, sesiuni, elaborarea unui volum tematic, grupaje în reviste, prezentări de sesiuni internaţionale). S-a publicat un volum pe această temă la Editura Academiei Române în 2008.
A contribuit la definitivarea proiectului din domeniul psihologiei sociale, în colaborare cu Catedra de sociologie a Universităţii „Spiru Haret” şi Institutul de Filosofie şi Psihologie al Academiei Române.
Sesiuni şi conferinţe organizate de Secţia de Filosofie, Psihologie, Teologie şi Jurnalism:
– Sesiunea ştiinţifică „50 de ani de la Unirea Principatelor Române” – 22-23 ianuarie 2009, Iaşi
– Sesiunea de primăvară a AOSR, Societatea tehnologică şi informaţională – provocarea secolului XXI, 28-29 aprilie 2009, Târgovişte
– Sesiunea ştiinţifică de primăvară „Omul şi natura”, Neptun,
21-22 mai 2010
– Sesiunea ştiinţifică de toamnă „Universul ştiinţei acasă la români”, 22-24 septembrie 2010, Mioveni
– Sesiunea omagială „Eminescu, omul deplin al culturii române”, 15 iunie 2011
– Sesiunea de comunicări „Ştiinţă, religie şi societate”, Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului”, Dorna Arini, Judeţul Suceava, 23-24 septembrie 2011
– Sesiunea omagială „Eminescu, omul deplin al culturii române”, partea a II-a, 15 iunie 2012
Conferinţe
– „Perspective epistemologice în SUA”, prof. univ. dr. CS I Angela Botez, 3 iunie 2011
– Prezentarea congreselor internaţionale de filosofia ştiinţei din anul 2008, moderator: prof. univ. dr. Angela Botez, 3 martie 2009
– „Coordonate ale politicii noii Administraţii Americane – Obama”, autor: ambasador Constantin Vlad, 3 iunie 2009
– Conferinţa: Filosofia conştiinţei şi ştiinţele cognitive”, autori: prof. univ. dr. Mihai Golu, prof. univ. dr. CPI Angela Botez, prof. univ. dr. Ana Bazac, prof. univ. dr. Constantin Dură, dr. Mihai Teodorescu, cercet. dr. Anişoara Şerban, conf. univ. dr. G.G. Costandache, cercet. dr. Oana Vasilescu, cercet. dr. Marius Augustin Drăghici, cercet. dr. Bogdan Popescu, Bucureşti, 18 noiembrie, 2009
– „Indicatori psihocomportamentali de evaluare a prezentei şi funcţionării conştiinţei”, autor: prof. univ. dr. Mihai Golu, 14 aprilie 2010
– „~ncălzirea globală a planetei. Implicaţii pentru societatea internaţională”, ambasador Constantin Vlad, noiembrie 2010
– „Dialogul ştiinţă-teologie în lumea contemporană”, moderator: prof. univ. dr. Angela Botez. Au participat: IPS Teodosie şi prof. univ. dr. Mihai Golu, 2009
– Sesiunea Eminescu. Au conferenţiat: Alexandru Surdu, Nicolae Georgescu, Angela Botez, Victor Botez, Henrieta Anişoara Şerban.
 
Participări internaţionale şi activităţi ale membrilor secţiei peste hotare:
– Filosofia mentalului şi ştiinţele cognitive – mai 2009
– Postmodernismul şi problemele globalizării din perspectivă filosofică – august 2009
– Conferinţa revistelor de filosofie şi teologie – septembrie 2009
– Angela Botez – Participare la schimburi interuniversitare cu Universitatea Rice din Huston şi Universitatea din Texas la El Paso. S-a perfectat pentru 2011 un simpozion bilateral româno-american pe tema „Filosofia mentalului şi ştiinţele cognitive”
– Henrieta Anişoara Şerban, Language Strategies in Romanian Press, participare la workshop-ul intitulat „Language strategies in official Chinese discourse as disseminated in the state media”, conferinţă-Forum organizată de prof. Lutgard Lams, HUB, Bruxelles, Belgia, 5 noiembrie 2010
– Angela Botez şi Victor Botez – Participare la Congresul de logică, metodologie şi filosofia ştiinţei, Nancy, Franţa, iulie 2011. S-a propus afilierea AOSR România la Uniunea Internaţională de Filosofia Ştiinţei, DLMPS
– Henrieta Anişoara Şerban, Conferinţa despre Energie, democraţie, dezvoltare, organizată de şcolile politice ale Consiliului Europei, Belgrad, 18-19 octombrie 2011
– Henrieta Anişoara Şerban, proiect în desfăşurare „Discursul totalitar”, împreună cu prof. univ. dr. Lutgard LAMS, HUB, Bruxelles Belgia, workshop organizat de dr. H. Şerban şi dr. L. Lams, 29 iunie 2012, Bruxelles
Activitatea editorială
Au fost publicate nr. l şi 2/2009 ale Analelor AOSR, Seria filosofie, teologie, psihologie.
Au fost tipărite volumele l şi 2 pe 2010 din Analele AOSR, Seria filosofie, teologie, psihologie şi jurnalism.
A fost tipărit nr. 1-2/2011 al Analelor AOSR, Seria filosofie, teologie, psihologie şi jurnalism în colaborare cu Sucursala AOSR din New York.
A fost elaborat proceeding-ul Sesiunii de primăvară, Universul Ştiinţei, Mioveni, 5-7 mai 2011; Sesiunii de toamnă, 23-24 septembrie 2011, cu titlul „Ştiinţă, religie şi societate”, de la Dorna Arini.
Au fost reluate legăturile cu membri AOSR din străinătate: Ted Honderich (Anglia), David Chalmers (SUA), Richard Amoroso (SUA), Menask Kafatos (SUA) şi alţii.
Secţia de Filosofie, Psihologie, Teologie şi Jurnalism şi-a adus contribuţia la publicarea ANUARULUI AOSR.
Secţia de filosofie, psihologie, teologie şi jurnalism a donat bibliotecii AOSR colecţiile „Revistei de psihologie”, 2007, 2008, „Revistei de filozofie” şi ale ziarelor „Adevărul” şi „Jurnalul Naţional”.
Au fost publicate cărţile: „Diplomaţia secolului XX”, de Constantin Vlad, pentru care a primit premiul Nicolae Titulescu; „Puncte cardinale îndepărtate: Helsinki – Tokio – Canberra. Note ale unui fost ambasador”. Pentru carte şi cu prilejul împlinirii vârstei de 85 de ani, Constantin Vlad a fost distins cu premiul „Grigore Gafencu”.
De-a lungul timpului, numeroase lucrări au primit premiul „Constantin Noica”, dintre care, în anul 2012, Categorii şi concepte în filosofia ştiinţei, coordonatori: Angela Botez, Gabriel Nagâţ, Marius Augustin Drăghici şi Henrieta Anişoara Şerban.
* Angela Botez, Secţia de Filosofie, Psihologie şi Jurnalism a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. Istoric, membri, realizări (1935-2012), în „Revista de filosofie” nr. 5/2012, p. 735-740.
1              Scurtă istorie a AOSR, Editura AOSR, 2010, p. 9-10.
2              Ibidem, p. 10.
3              Ibidem, p. 11.
4              Ibidem, p. 11.
5              Ibidem, p. 12.
Prof. univ. dr. Angela BOTEZ