Interviu cu prof. Luminița Barcari, inspectorul școlar general al ISJ Ialomița

Stimată doamnă inspector general Luminița Barcari, după o foarte zbuciumată perioadă pe care dvs., personal, dar și ISJ Ialomița ați traversat‑o în această iarnă, liniștea și ordinea par să se fi reinstalat în școala ialomițeană. Cum ați traversat aceste luni, cu ce proiecte, cu ce speranțe personale și profesionale ați întâmpinat primăvara și Marea Sărbătoare a Învierii Domnului?
Într‑adevăr, se pare că școala românească nu reușește să se așeze pe structuri stabile de normalitate și predictibilitate și că este într‑o continuă transformare, fiecare guvernare având altă viziune despre sistemul educațional. De fiecare dată, orice schimbare este preluată de inspectoratele școlare și, ca un factor‑tampon, transmisă în teritoriu astfel încât impactul să fie suportat cât mai ușor de beneficiarii direcți. De exemplu, desfășurarea probelor de competențe ale examenului de Bacalaureat la începutul semestrului al II‑lea a fost o schimbare pe care am fost nevoiți să o gestionăm foarte bine, astfel încât procesul de învățământ al celorlalte clase să nu fie afectat. În egală măsură, simulările evaluărilor naționale au avut loc pe fondul unor nemulțumiri sindicale, iar noi am reușit să convigem cadrele didactice că elevul nu trebuie să sufere din această cauză, iar simulările s‑au desfășurat, în cele din urmă, în toate unitățile de învățământ preuniversitar ale județului. Organizarea etapelor județene ale tuturor olimpiadelor și concursurilor a fost realizată în cele mai bune condiții, iar monitorizarea desfășurării activității instructiv‑educative în unitățile de învățământ a fost un obiectiv permanent.
Chiar înainte de Sărbătoarea Învierii Domnului, am semnat contractul pentru Proiectul POCU/74/6/18/Programul ȘCOALĂ PENTRU TOȚI – Proiectul ISJ Ialomița: Școală pentru toți, educație pentru fiecare. Grupul‑țintă este format din 266 de cadre didactice și 2.106 elevi, din care 962 de elevi aflați în risc educațional, cele mai importante intervenții în aceste comunități fiind programul Școală după școală și A doua șansă.
ISJ Ialomița este partener într‑un alt proiect aflat în perioada de contractare, destinat elevilor din cinci unități de învățământ  profesional și tehnic, în care vor fi finanțate activitățile de instruire practică la agenții economici.
Acestea sunt doar câteva dintre proiectele noastre pe care sper să fim lăsați să le ducem la bun sfârșit.
Cu câteva săptămâni în urmă, la București s‑a petrecut un eveniment de anvergură națională: lansarea proiectului „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți – CRED“. Este acesta o șansă importantă pentru modernizarea reală a învățământului românesc, pentru sincronizarea cadrelor didactice la noile cerințe curriculare și informaționale ale momentului?
Orice proiect care are ca obiectiv formarea cadrelor didactice poate fi un proiect foarte bun, dacă este abordat cu seriozitate atât de cei care organizează, cât și de cei care vor fi formați. Nu cunosc multe amănunte despre acest proiect, sper doar să‑și atingă obiectivele pe care și le‑a propus.
Desființarea, în urmă cu mai mulți ani, a învățământului profesional a aruncat piața muncii din țara noastră și societatea într‑o criză fără precedent. Ce se întâmplă la nivelul județului Ialomița cu învățământul dual‑profesional? Există interes pentru această formă de învățământ?
Învățământul profesional dual, deși a fost intens mediatizat la nivelul județului, în cadrul mai multor întâlniri cu agenții economici, cu membrii CLDPS, nu a fost agreat de aceștia pentru anul școlar 2018‑2019. Agenții economici au fost mai rezervați atunci când au văzut care sunt obligațiile lor financiare față de elevii pe care i‑ar fi putut școlariza în această formă de învățământ, iar pe de altă parte, ar fi dorit o clauză în contractul de școlarizare, prin care să fie siguri că acești elevi vor rămâne să muncească în cadrul firmei câțiva ani după terminarea școlarizării.
Cu toate acestea, liceele tehnologice și școlile profesionale au parteneriate cu agenții economici, cu care colaborează foarte bine pentru desfășurarea stagiilor de practică, aceștia fiind parteneri de dialog activi, foarte mulți implicându‑se în viața școlii și cu burse de merit. Eu cred că este doar o chestiune de timp până când vor solicita clase de învățământ profesional‑dual, pentru că rezistența la schimbare este un proces firesc și depinde doar de noi să‑i convingem de beneficiile acestei forme de învățământ.
Printre problemele cu care se confruntă educația românească se numără și costul standard pe elev, insuficient în multe locuri din țară. Ce se întâmplă în județul Ialomița?
La sfârşitul fiecărui an calendaristic se face o analiză a cheltuielilor față de bugetul aprobat, pentru fiecare unitate de învățământ și pe total județ. Chiar dacă la nivelul anumitor unități de învățămâmt, cum ar fi grădinițele cu program prelungit, bugetul alocat conform costului standard a fost depășit, au fost și unități care au cheltuit mai puțin decât bugetul alocat, astfel încât, pe total județ, depășirea a fost doar cu 3%. Sperăm și în acest an să ne încadrăm în bugetul alocat, dar, din punctul meu de vedere, trebuie să se modifice costul standard pentru anumite categorii de unități, deoarece sunt condiții specifice de care trebuie să ținem cont. Măsura trecerii cheltuielilor de personal de la MEN spre unități, prin ISJ, nu mi se pare o măsură bună. În primul rând că ISJ‑urile nu au personal suficient și în al doilea rând că această măsură nu vine să întărească procesul de descentralizare, ci dimpotrivă. La nivelul ISJ Ialomița mă confrunt cu o situație fără precedent: din cauza salariilor mici și a volumului mare de muncă, au plecat atât contabilul-șef, secretara, cât și consilierul care răspundea de rețea școlară. S‑au dus la unitățile de învățământ preuniversitar, unde salariile sunt mai mari pentru această categorie de personal. Este o aberație și mereu am spus acest lucru, dar nimeni nu ne‑a luat în seamă. Personalul nedidactic din inspectorate reprezintă o mică categorie de personal, care niciodată nu a fost luată în seamă atunci când s‑au luat în calcul măririle de salarii. Nici nu era nevoie de o grilă specială, trebuia doar să fie asimilați cu personalul didactic auxiliar din școli și s‑ar fi rezolvat problema.
Se apropie perioada de foc a examenelor naționale. Ce sperați de la acestea, doamnă inspector general?
Ca în fiecare an, ne vom concentra pe organizarea impecabilă a acestor examene, mai ales că Evaluarea Națională se suprapune cu ultima săptămână de școală și ne va perturba procesul de învățământ, dar mizez, ca întotdeauna, pe calitățile organizatorice ale directorilor și pe  mobilizarea exemplară a cadrelor didactice.
Elevii noștri au înțeles atât importanța acestor evaluări, cât și faptul că ele se desfășoară de câțiva ani în condiții de maximă corectitudine, astfel încât ne bazăm pe o abordare corectă și responsabilă a Evaluărilor Naționale. Procentele au fost în creștere în ultimii ani atât la Evaluarea Națională, cât și la examenul de Bacalaureat, iar rezultatele din acest an sperăm să fie la înălțimea așteptărilor, mai ales că, după ce au fost analizate rezultatele la simulările organizate în luna martie, fiecare școală a demarat un proces de pregătire suplimentară.
În întreaga mea carieră de profesor, director, inspector școlar și, iată, inspector școlar general, nu am dorit decât să rezolv cât mai bine problemele și sarcinile ce mi‑au fost încredințate, având ca principii corectitudinea, respectul și dragostea pentru profesia pe care am îmbrățișat‑o din pasiune și nu am cerut în schimb decât să fiu tratată cu același respect. Sunt un om dedicat profesiei pe care mi‑am ales‑o și cred cu tărie că, așa cum spunea și Nelson Mandela, „Educația e cea mai puternică armă pe care o poți folosi pentru a schimba lumea“.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU