Cadrele didactice, părinții, elevii și studenții fac corp comun.
Ce se va întâmpla din toamnă?

Marcela GHEORGHIU

Cea de a zecea ordonanță militară anunțată de președintele Klaus Iohannis a adus răspunsul așteptat de cea mai mare parte a societății, cu privire școală. Pe scurt, ceea ce era previzibil: cursurile în învățământul preuniversitar și universitar nu se vor mai deschide în această vară. În aceste condiții, în care majoritatea dintre noi ne punem întrebarea cum se va încheia practic anul școlar 2019-2020, federațiile sindicale din învățământul preuniversitar și superior, părinții și elevii au trimis o scrisoare deschisă către Administrația Prezidențială și către Guvernul României, prin intermediul căreia și-au manifestat îngrijorarea vizavi de modul în care va fi gestionată din acest moment criza coronavirus, față de capacitatea sistemului de educație de a suporta măsurile fără precedent luate cu privire la anul școlar actual.  

Semnatarii scrisorii sunt președintele FSLI, prof. Simion Hancescu, președintele FSE „SPIRU HARET”, prof. Marius Ovidiu Nistor, președintele FNS „ALMA MATER”, Anton Hadăr, precum și președintele Federației Asociației de Părinți, Iulian Cristache și președintele Consiliului Național al Elevilor, Antonia Pop. Aceștia au transmis o scrisoare deschisă referitoare la situația din învățământul românesc, aflat în plină criză provocată de pandemia de COVID-19. 

”Din nefericire, România, la fel ca multe alte țări din Europa și din întreaga lume, trece printr-o perioadă extrem de dificilă, din cauza pandemiei COVID-19. Toate domeniile sunt afectate și este evident că nici educația nu a fost ocolită de efectele negative ale acestei pandemii, fiind nevoiți să se izoleze la domiciliu aproximativ 2,8 milioane de preșcolari și elevi, peste 400 de mii de studenți și aproape 300 de mii de angajați din învățământul preuniversitar și din cel universitar”, spun semnatarii în scrisoarea adresată Administrației Prezidențiale, Parlamentulului României, Guvernului României și Ministerului Educației și Cercetării,

”Este firesc și logic ca preocuparea principală să fie cea privind limitarea efectelor negative ale acestei crize asupra populației, pentru identificarea celor infectați și pentru tratarea acestora”.

Semnatarii scrisorii sunt conștienți de faptul că în această perioadă greul se află pe umerii angajaților din sistemul medical. La fel de important, spun ei, este și faptul că, sectorul economic are nevoie de atenția guvernanților, întrucât, domenii întregi de activitate au de suferit, iar acum economia are nevoie de un plan de măsuri clare și sustenabile.

În acest context, este esențială educația și sănătatea mentală. ”Pentru aceasta a fost necesar, peste noapte, să se schimbe modul de învățare tradițional, la clasă, cu învățarea online mult mai dificilă și stresantă, atât pentru elevi, cât și pentru cadre didactice.” Problema digitalizării educației în România nu este o premieră. Această problemă se pune, în mod acut de cel puțin 10 ani, fără ca echipele guvernamentale de la Educație să fi găsit în acest răstimp formula optimă prin care educația în România să fi făcut acel salt istoric în mileniul în care trăim. Cu toate eforturile depuse în această direcție, în acest moment România nu este capabilă să acorde șanse egale la educaţie tuturor copiilor şi tuturor studenţilor, spun semnatarii scrisorii deschise. ”Toată lumea știe că, învățarea online presupune că, atât cadrele didactice, cât și elevii ori studenţii, să dispună de echipamente tehnice care să permită acest lucru, iar realitatea ne arată că, în mediile defavorizate există elevi, studenţi și cadre didactice care nu dispun de asemenea echipamente”.

În aceste condiții, Ministerul Educației și Cercetării trebuie să identifice soluții pentru ca toți elevii, studenţii și toate cadrele didactice să participe la procesul de învățare online. ”Astăzi, vedem, se spune în scrisoarea deschisă, consecințele dezinteresului celor care au condus această țară în ultimii 30 de ani, manifestat față de sistemul de sănătate și faţă de cel de educație și culegem roadele acestuia”. Semnatarii scrisorii deschise, adresată autorităților statului, fac un recurs la memorie, amintind că treizeci de ani de subfinanțare și de indiferență față de sistemul de educație și, implicit, de viitorul acestei țări, se văd acum, într-o situație de criză fără precedent. Cine sunt vinovații, se întreabă sindicatele din educație, părinții și elevii în scrisoarea transmisă tuturor autorităților statului?

”Vinovați se fac toți președinții, premierii și miniștrii Educației din această țară, pentru faptul că sistemul de învățământ şi cel de cercetare ştiinţifică au fost subfinanțate cronic, în mod sistematic. Paradoxal, astăzi, cercetarea este chemată să ofere rezultate reale în lupta cu COVID 19”. De asemenea, trebuie să recunoaștem că o vină o purtăm și noi, actorii sistemului de învățământ (elevi, părinți, profesori, sindicate), care nu am reușit să modificăm agenda politică a aleşilor noştri, astfel încât educația să fie cu adevărat prioritate națională”.

Semnatarii scrisorii deschise subliniază faptul că, în nenumătate rânduri, au atras atenția asupra faptului că educația nu primește un buget decent, referindu-se la cei 6% din buget, prevăzuți în Legea nr. 1 a Educației din 2011, iar profesorii au continuat să intre în clase supradimensionate, cu infrastructură învechită, în vreme ce părinții au acceptat să-și dea copiii la școli cu toaleta în curte și să susțină financiar unitățile de învățământ, spun semnatarii scrisorii.

Revenind la situația actuală a învățământului, așa cum este cunoscut, Președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, a anunțat public faptul că grădinițele, școlile și universitățile vor rămâne închise până la data de 1 septembrie 2020, iar învățarea va continua în format online până în data de 12 iunie 2020, când se va lua vacanță. Excepție fac elevii din clasa a VIII-a și a XII-a/XIII-a, care vor putea veni fizic la școală, în perioada 2-12 iunie 2020. Trebuie găsită o soluție și pentru elevii care au rămas corigenți pe primul semestru, pentru încheierea situației școlare, mai spun semnatarii scrisorii.

Întrebarea care stă pe buzele tuturor este cum se vor susține examenele naționale în condițiile în care cursurile nu se vor redeschide până la 1 septembrie, iar școala va continua în format online? Cu atât mai mult cu cât, Președintele României a anunțat că examenele naționale se vor desfășura în format clasic.

Semnatarii scrisorii atrag atenția că „trebuie avut în vedere că punerea în practică a acestei soluții prezintă anumite riscuri și trebuie luate măsuri sporite de protecție. Autoritățile au obligația să ia toate măsurile necesare, astfel încât să se asigure condiții de securitate maximă pentru elevii și salariații care vin la școală și care vor participa la examenele naționale, de la verificarea temperaturii tuturor și asigurarea obligatorie a materialelor de protecție, până la păstrarea distanței fizice impuse de lege”.

De asemenea, este necesar ca toate examenele să se desfășoare în unitățile de învățământ unde elevii desfășoară cursurile.

Autoritățile, spun semnatarii scrisorii deschise, trebuie să aibă în vedere și un plan de rezervă, pentru că este posibil să apară și situații nedorite, cum ar fi o infectare a unor elevi din clasele a VIII-a și a XII-a sau a XIII-a care vor veni la școală în perioada 2-12 iunie 2020. Când vor putea acești elevi să susțină examenele? Același risc de îmbolnăvire este și pentru cadrele didactice.

De aceea, semnatarii scrisorii cer aplicarea un set de măsuri minime care să asigure sănătatea tuturor celor implicați în acest uriaș efort – în condițiile de față – de continuare a procesului de învățământ în condițiile actuale de epidemie: emiterea unui Ordin de Ministru, care să cuprindă prevederi clare, detaliate și racordate la realitatea actuală, referitoare la tot ceea ce trebuie făcut pentru încheierea anului școlar/universitar 2019-2020; modificarea Legii Educației Naționale în sensul reglementării învățării online; identificarea elevilor, studenţilor și cadrelor didactice care nu dispun de dispozitive electronice conectate la Internet, necesare în procesul de predare-învățare online; asigurarea resurselor financiare care pot fi folosite pentru achiziționarea echipamentelor necesare elevilor, studenţilor și cadrelor didactice pentru învățarea online, luându-se în calcul inclusiv varianta promovării de către Guvernul României a unui Program național de susținere și de promovare a învățării online; pentru ca învăţământul online să se poată desfăşura în condiţii de calitate şi pentru a oferi şanse egale pentru toţi copiii şi elevii din România, solicităm Ministerului Educaţiei să dispună realizarea unor platforme online adecvate activităţilor de predare-învăţare, care să suporte un număr mare de accesări concomitente; suntem convinşi că, datorită potenţialului recunoscut al specialiştilor din domeniul IT din România, acest lucru se poate rezolva într-un timp relativ scurt, dacă se asigură resursele financiare necesare; să fie demarate cursuri de formare și de învățare gratuite pentru predarea online, prin intermediul Caselor corpului didactic sau ai altor furnizori acreditați în acest domeniu, prin metode online și, eventual, offline, pentru cadrele didactice care întâmpină greutăți în folosirea calculatorului/tabletei și a platformelor e-learning, prin care învățarea poată fi făcută online; universităţile vor continua îmbunătăţirea sistemului de învăţare online, prin mărirea capacităţii de lucru a platformelor, prin modernizarea modului de predare şi de evaluare şi prin actualizarea continuă a informaţiilor ştiinţifice prezente pe aceste platforme.

În ceea ce privește finalizarea anului universitar 2019-2020, semnatarii scrisorii deschise adresate autorităților statului propun:

1. în baza autonomiei universitare şi ţinând seama de legislaţia actuală, Consiliile de Administraţie ale universităţilor vor elabora metodologii sau proceduri proprii de desfăşurare a activităţilor didactice, după care, Senatele universitare le vor dezbate şi aproba;
2. continuarea predării şi evaluării în sistemul online până la intrarea în sesiunea celui de-al doilea semestru al acestui an universitar;

3. susţinerea în sistemul online a marii majorităţi a examenelor studenţilor, inclusiv a celor de licenţă, disertaţie şi doctorat. Forma de examinare (online sau forma clasică) rămâne la decizia Consiliilor de Administrație, care își vor asuma asigurarea tuturor condițiilor de securitate și de sănătate în muncă, în cadrul instituțiilor de învăţământ superior;
4. în cazul susţinerii examenelor studenţilor în sistemul „faţă în faţă”, studenţii şi cadrele didactice vor purta măşti şi mănuşi şi vor respecta distanțarea fizică impusă de lege;
5. la intrarea în instituțiile de învățământ superior, un număr adecvat de persoane, bine instruite, va verifica temperatura tuturor studenţilor și angajaților și va testa starea de purtător de virus (pentru persoanele asimptomatice). În acest sens, vor fi amenajate spații speciale, destinate efectuării triajului epidemiologic, înainte de intrarea în universitate; 6. refacerea în sistemul online a cât mai multor lucrări de laborator, chiar şi a celor care necesită date experimentale, prin transmiterea către studenţi, de către cadrele didactice, a seturilor teoretice de date;

7. acolo unde este necesară efectuarea sau refacerea lucrărilor de laborator în sistemul „faţă în faţă”, universitățile vor lua măsuri pentru programarea și pentru desfășurarea acestor activități pe parcursul a cel mult 2-3 săptămâni. Studenţii vor purta obligatoriu măști și mănuși, asigurate de către universitate şi vor fi împărţiţi în subgrupe, riguros dimensionate, astfel încât, să permită respectarea distanțării fizice impusă de lege;

8. desfăşurarea admiterii în învăţământul superior în sistem online, acolo unde este posibil, se va face pe baza metodologiilor proprii actualizate ale instituțiilor de învățământ superior, elaborate în cel mai scurt timp posibil de către Consiliile de Administraţie şi aprobate de Senatele acestor instituții, luând în seamă rezultatele candidaţilor din timpul anilor de liceu sau alte criterii de departajare aprobate de Senatul universitar;

9. practica studenților poate fi realizată și evaluată până la sfârșitul lunii septembrie 2020, prin decizia Consiliilor de Administrație;

10. universitățile vor asigura efectuarea semestrială a anchetelor epidemiologice, atât la studenți, cât și la întregul personal angajat.

În final, semnatarii scrisorii – sindicatele din educație, părinții și elevii – atrag atenția asupra faptului că, dacă avertismentele organismelor internaționale, în mod special ale OMS (Organizația Mondială a Sănătății), care atrag atenția asupra faptului că este posibil ca pandemia să se întoarcă în toamnă, se vor dovedi reale, și dacă se va impune o nouă stare de urgență, ce se va întâmpla atunci cu școlile, cu educația, cu copiii, cu viitorul acestei țări? ”Guvernul nu trebuie să uite un lucru foarte important! Experți în sănătate de pe plan mondial și național avertizează asupra unui nou val, în toamnă, de îmbolnăviri cu COVID-19. Dacă și atunci se va impune starea de urgență, ce vom face cu școlile, cu elevii, cu studenţii și cu cadrele didactice? Practic, ajungem în situația în care putem compromite anul școlar/universitar 2020-2021, dacă în perioada următoare nu se iau măsurile care se impun, începând cu cele enumerate mai sus! După ce va trece această perioadă dificilă, țara noastră are nevoie să intre într-un proces amplu de schimbare, pentru a ajunge la normalitate. Pandemia a reușit să scoată la suprafață neajunsurile din sistemul sanitar românesc, dar și pe cele din sistemul de învățământ”.

Guvernanții trebuie să înceapă cu schimbarea propriilor mentalități, spun în încheierea scrisorii reprezentații educației din țara noastră – profesori, părinți și elevi – pentru că nu trebuie să mai existe subfinanțare în două domenii vitale pentru România și pentru orice națiune: sănătatea și educația! ”Cele două domenii esențiale trebuie să primească fonduri consistente, pentru a recupera decalajul enorm față de alte state. Guvernul României, oricare ar fi acesta, prin tot ceea ce face, trebuie să lucreze doar pentru binele populației, iar partidele politice trebuie să fie convergente prin ceea ce întreprind, pentru că acum, mai mult ca niciodată, nu mai este vorba despre imagine și nici de câștigarea capitalului politic!”

Un mesaj care vorbește mai limpede decât orice analiză politică despre faptul că ne aflăm la o secundă de ceasul al XII-lea.