Stimate Domnule Ministru,
Asociația Profesorilor de Istorie din România – APIR Clio, care reprezintă o mare parte a profesorilor de istorie din România, membră cu drepturi depline a Asociației Europene a Profesorilor de Istorie (EUROCLIO), a luat la cunoștință cu profundă îngrijorare de conținutul noilor Planuri-Cadru și a documentelor conexe propuse pentru învățământul gimnazial și care sunt, în prezent, supuse dezba­terii publice. Ne referim la statutul disciplinei de studiu Istorie.
Dezbaterea noilor Planuri-Cadru pentru învățământul gimnazial are loc, în condițiile în care, începând cu anul 2000, cu precădere, în România, se manifestă o criză profundă de identitate națională, care se repercutează asupra sistemului de valori la care tinerii se raportează.
Noile Planuri-Cadru propuse pentru învățământul gimnazial continuă și, mai mult, agravează marginalizarea istoriei ca disciplină de studiu în școală, ce a devenit o permanență a ultimului sfert de veac, prin scăderea drastică a numărului de ore aferent acestei disci­pline. Istoria, alături de limba și literatura română și limba latină, contribuie în mod decisiv la menținerea ființei unei națiuni, care a viețuit pe aceste meleaguri din vremuri străvechi.
În prezent, România, membru al Uniunii Europene din anul 2007, continuă să fie singurul stat membru, conform statisticilor publi­cate de către Consiliul Europei, de rețeaua EURYDICE, de Asociația Europeană a Profesorilor de Istorie (EUROCLIO), în care elevii învață în medie 1 oră de istorie pe săptămână, deopotrivă la gimnaziu și liceu, în timp ce în celelalte state membre UE în Planurile-Cadru sunt prevăzute între 2-3 și chiar 4 ore la istorie.
La nivelul învățământului gimnazial vechile Planuri-Cadru prevedeau 1-2 ore la disciplina istorie. În noile Planuri-Cadru se propun 0-1 ore. În schimb, se prevede introducerea masivă de disci­pline socioumane pentru toate clasele din cursul gimnazial. Menționăm că în învățământul gimnazial profesorii de istorie repre­zintă majoritatea covârșitoare a cadrelor didactice, care predau, de exemplu, disciplina cultura civică.
România s-a angajat să respecte și să aplice principalele documente europene privind predarea istoriei în școală, și anume: 1. Re­co­mandarea Nr. 1283/1996 privind istoria și învățarea istoriei în Europa, adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și, respectiv, Recomandarea Nr. 15/2001 privind predarea istoriei în Europa secolului XXI, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei. Or, considerăm că propunerile noilor Planuri-Cadru pentru învățământul gimnazial nu țin seama de aceste documente europene.
Oare elevii din învățământul gimnazial nu mai au nevoie să știe despre specificul național al poporului român, de interrelațiile stabilite între acesta și popoarele Europei? Oare tânărul de mâine trebuie să fie neapărat din ce în ce mai slab pregătit, lipsit de cele mai simple elemente de identitate națională, la care să se raporteze – adică istoria și limba neamului din care face parte? Continuăm să ne lamentăm în legătură cu încărcătura mare de conținut a curriculu­mului școlar, de rezultatele deseori slabe la testările internaționale. Desigur că una dintre cauze este și numărul mic de ore alocate disciplinelor cu un rol decisiv în conturarea personalității tânărului.
În ultimul deceniu și jumătate, Academia Română, prin Secția de științe Istorice, decanii Facultăților de Istorie din centrele univer­sitare din România, asociațiile profesionale ale profesorilor de istorie au inițiat în mod repetat numeroase luări de poziție în legătură cu situația dezastruoasă a numărului redus de ore de istorie și conse­cințele tragice ce decurg din aceasta.
În consecință, Boardul Asociației Profesorilor de Istorie din România – APIR Clio face apel la rațiune și înțelegere și vă solicită, Domnule Ministru, reanalizarea urgentă a rolului și locului disciplinei istorie în cadrul noilor Planuri-Cadru, propuse pentru învățământul gimnazial, în sensul acordării la clasele a V-a, a VI-a, a VII-a,  a VIII-a a câte două ore de istorie. Argumentul principal pe care îl invocăm este că profesorii de istorie reprezintă marea majoritate a dascălilor, care predau la nivel gimnazial și disciplina cultura civică.
În speranța adoptării unei decizii cu adevărat îndreptățite, care să aibă în vedere interesul național, dar și posibilitățile de evoluție în viitor ale sistemului educațional din România, Boardul Asociației Profesorilor de Istorie din România – APIR Clio vă roagă, Domnule Ministru, să primiți expresia înaltei noastre considerații.
Boardul Asociației Profesorilor de Istorie din România – APIR Clio