Școala, ca orice domeniu socio-economic, este firesc să-și desfășoare activitatea permanent sub rigoarea legislației specifice, a metodologiilor, a altor acte normative. O subliniere în acest sens apare cu atât mai necesară, cu cât de actualitate sunt mai multe reglementări emise recent, cu așteptate efecte benefice asupra sistemului nostru educațional.
 Regulamentul școlar, în ediție nouă
A apărut Regulamentul de Organizare și Funcționare a Unităților de Învățământ Preuniversitar, aprobat prin OMEN Nr. 5115/2014, concordant cu Legea Educației Naționale nr. 1/2011. Grăbit și după nevoi, i se spune „Regulamentul școlar”. Este invocat aproape întotdeauna în situații cu încărcătură negativă educațional, comportamental: indisciplină din partea unor elevi, abuzuri ale unor cadre didactice, mai ales de ordin moral, accidente (cu sensul de ieșiri din normalitatea școlii) și o sumedenie de obiecte, încărcate cu funcții, atribuții și efecte ridicate uneori, în spațiul învățăturii de carte, la nivelul unei simbolistici și a unor efecte atribuite nemeritat. Este vorba despre uniformă, telefoane, obiecte personale de valoare etc. Citit într-o asemenea cheie, noul regulament (exact spus, o nouă formă, căci regulamentul se actualizează periodic de când există școala ca instituție și ca sistem) pare un fel de cod penal îndreptat împotriva cadrelor didactice. În spațiul public, pe cale mediatică, au pătruns citări masive, împănate cu exclamații, ale articolelor referitoare la jignirea elevilor, la abuzurile de orice fel asupra acestora (cu subliniere parcă voluptuoasă a agresării fizice), la contestarea notelor la „testări” de către elevi și părinți (chit că testare, cu sens și scop oficial, în lungul vieții școlare este doar una, după gimnaziu), la ținuta de zi cu zi în școală a cadrelor didactice. În același timp, o serie de prevederi extrase copios îi privesc pe elevi în sens punitiv; de exemplu, se citează cu lux de amănunte ce-i așteaptă pe cei care scot publicații posibil a li se atribui puteri de-a dreptul catastrofice, vizând defăimarea țării. Cu o astfel de punere în temă asupra unui act normativ reactualizat (nu nou!), reacția unei organizări (sau poate a unei organizații) de elevi nu este de mirare că a avut aspect vehement.
În realitate și cu obiectivitate privit, Regulamentul de Organizare și Funcționare a Unităților de Învățământ Preuniversitar în forma adusă la zi este un act normativ complex, foarte necesar și, în sfârșit, actualizat. Simpla enumerare a titlurilor care-l compun (la rândul lor, înglobând numeroase capitole) îi arată caracterul comprehensiv și utilitatea pentru viața curentă a școlii: Organizarea uni­tăților de învățământ, Managementul unităților de învățământ, Personalul unităților de învățământ, Organisme funcționale și responsabilități ale cadrelor didactice, Structura, organizarea și responsabilitățile personalului auxiliar și nedidactic, Be­­ne­­ficiarii primari ai învățământului preuniversitar, Evaluarea unităților de învățământ, Partenerii educaționali. În spiritul normalității și al democrației, pe baza acestui document integrator, fiecare unitate de învățământ își va elabora reglementări proprii.
Strategie națională pentru drepturile copilului
Tot sub aspectul reglementărilor de larg interes și cu așteptat efect benefic în zona educațională, la acest început de an, a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 1113/2014 privind aprobarea Strategiei naționale pentru protecția și promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020 și a Planului operațional pentru implementarea Strategiei naționale pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2014-2016. Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție este desemnată instituție responsabilă cu coordonarea implementării Strategiei, în strânsă conlucrare cu o serie de instituții de maximă importanță la nivelul statului, între care Ministerul Educației și Cercetării Științifice ocupă un loc esențial. Într-un context socio-economic încă dificil, copiii reprezintă o categorie deosebit de vulnerabilă, fundamentarea strategică a reglementărilor de susținere necesitând cu atât mai mult o abordare strategică.
Dialog ministerial cu organizațiile studențești
La un alt nivel al vârstei și, implicit, al cerințelor și orizonturilor de educare, formare și reglementare, s-a manifestat activ în această perioadă dialogul dintre Ministerul Educației și Cercetării Șiințifice și organizațiile studențești. Ministrul Mihai Sorin Cîmpeanu s-a întâlnit cu echipele de conducere ale federațiilor reprezentative din sistemul universitar: Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România, Uniunea Națională a Studenților din România și Uniunea Studenților din România. După cum s-a anunțat la finalul a ceea ce reprezintă doar un prim episod al unui dialog necesar, „discuțiile au vizat, în principal, stabilirea unei formule concrete și coerente de consultare a federațiilor studențești în procesul de elaborare a actelor normative sau a politicilor sociale cu incidență în mediul academic”. Ca deschidere spre concretizare, a fost propusă înființarea unui consiliu consultativ pentru Educație, „ca modalitate de dialog structurat și colaborare în interesul tuturor părților implicate. Din acest organism ar urma să facă parte reprezentanți ai federațiilor studențești, sindicatelor, Consiliului Național al Rectorilor și angajatorilor”.
De asemenea, au făcut obiectul dialogului „majorarea la 25% a nivelului de reprezentare a studenților în procesul de alegere a structurilor de conducere din universități și în special a rectorului” și creșterea reprezentării numerice (de la două la trei locuri) a studenților în instituții de bază ale sistemului academic: Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (ARACIS) sau Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS). Permanentizată într-un mod perfect explicabil în ordinea necesității, tema burselor sociale a ocupat un loc important în cursul întrevederii de lucru, modalitatea de acordare a acestora fiind în lucru. Cu impact semnificativ asupra studenților, a fost abordată și metodologia de finanțare instituțională pentru anul 2015, act normativ al cărui proiect se găsește în dezbatere publică. Dialogul dintre autoritatea ministerială și organizațiile studențești rămâne deschis, cu semne mai mult decât încurajatoare de înscriere pe un traseu al continuității productive.
F. IONESCU