Istoria şi actualitatea, cu deschidere spre viitor, s-au îmbinat în evenimentul „Contribuţia educaţiei la dezvoltarea României moderne“, organizat de Federaţia Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret de Ziua Mondială a Educaţiei – aniversarea a 52 de ani de la semnarea Recomandării UNESCO-OIM privind Statutul cadrelor didactice. Cu acest prilej, sala de festivităţi a Colegiului Naţional Sfântul Sava din Bucureşti, şcoală ea însăşi purtătoare de semnificaţie peste timp, a oferit sugestia unei Românii esenţializate simbolic, reprezentate de profesori de la toate nivelurile şcolii, din toate regiunile istorice, aproape toţi purtând costume populare din locurile lor de origine.
O Românie puternică are nevoie de cetățeni educați și pregătiți pentru a înfrunta provocările lumii în continuă schimbare
Evenimentul a fost onorat de mesajul preşedintelui României, Klaus Iohannis: „În anul Centenarului, îi celebrăm pe toți cei care au contribuit nu doar la realizarea Marii Uniri, ci și la consolidarea statului național unitar prin susținerea vieții civice, sociale și economice. Dascălii au fost, fără îndoială, unii dintre cei mai importanți actori în procesul de consolidare a Unirii. Rolul educației a fost înțeles de către decidenții din acea perioadă, mărturie stând demersurile autorităților din 1918-1919 de a organiza cât mai rapid învățământul public în limba română în teritoriile unite“. Președintele ţării a adresat în mesajul său felicitări Federației Sindicatelor din Educație Spiru Haret pentru organizarea evenimentului și pentru implicarea constantă în proiectul național „România educată“. Totodată, a subliniat că „o Românie puternică are nevoie de cetățeni educați și pregătiți pentru a înfrunta provocările unei lumi aflate într-o continuă schimbare. Sistemul educațional trebuie să ofere tinerilor competențele necesare pe piața muncii, inclusiv în ceea ce privește adaptarea la provocările unei societăți digitalizate. Trăim într-o perioadă în care internetul poate transforma zvonurile în știri și poate contrapune realității informații false. Acest real pericol la adresa democrației poate fi combătut doar printr-o bază educațională solidă, care să stimuleze spiritul critic și gândirea autonomă“.
Prezentând mesajul prezidenţial, consilierul de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale Ligia Deca şi-a exprimat propriile aprecieri faţă de aportul sindical în susţinerea unor măsuri dintre cele mai curajoase şi a unor analize extrem de valoroase pentru proiectul „România educată“.
Această ţară s-a întemeiat în modernitatea ei pe o lume a cărţii
Rolul şcolii în dezvoltarea ţării de-a lungul timpului a fost reliefat de acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, din perspectiva contribuţiei intelectualităţii la marile proiecte de ţară pe care le-au reprezentat Unirea Principatelor Române (1859), cucerirea Independenţei Naţionale (1877) şi Marea Unire (1918). De altfel, a atras atenţia vicepreşedintele Academiei Române, acestea au rămas singurele noastre proiecte de ţară: „Alt proiect nu mai este în istoria noastră modernă. Aderarea la NATO, intrarea în Uniunea Europeană sunt proiecte internaţionale realizate de mai multe state, prin nişte structuri“. Insistând asupra aportului intelectualilor în momente cruciale pentru ţara noastră, acad. Răzvan Theodorescu a apreciat că marele merit în realizarea celor trei proiecte naţionale revine, întâi, generaţiei de oameni de stat reprezentate de Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, Ion Ghica, Ion Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Spiru Haret şi, ulterior, generaţiei unor oameni de stat precum Vasile Goldiş, Iancu Flondor, Nicolae Iorga, Ion I.C. Brătianu, Iuliu Maniu, ambele generaţii fiind coincidente cu „mulţi oameni de mare cultură – membri ai Academiei Române, profesori“, dovedind că „această ţară s-a întemeiat în modernitatea ei pe o lume a cărţii, a culturii“. După cum e relevat astăzi, prin contrast faţă de trecut, nivelul de cultură al oamenilor noştri politici „niciodată – dar absolut niciodată! – nu a cunoscut aşa cădere“, a afirmat ferm acad. Răzvan Theodorescu.
O perpetuă căutare în sistemul educaţional care nu pare să ducă prea departe
La deficitul de consistenţă intelectuală transpus la nivel decizional s-a referit şi prof. univ. dr. Mircea Dumitru, membru corespondent al Academiei Române, rectorul Universităţii din Bucureşti, care a apreciat că instabilitatea, criza sistemului educaţional reprezintă „un ecou al faptului că oamenii din sistem nu sunt învestiţi cu încredere, cu autoritate şi nu sunt susţinuţi de către principalii decidenţi şi actori politici ai României pentru a perfecţiona, pentru a dezvolta şcoala românească. Este o perpetuă căutare în acest sistem care nu pare să ducă prea departe. Este o încercare uneori haotică, dezordonată de a rezolva ad hoc probleme care apar în fiecare zi“.
Ce scrie un profesor pe tabla vieţii nu poate fi niciodată şters
Din perspectivă ministerială, prof. univ. dr. ing. Gigel Paraschiv, secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale, s-a declarat optimist, în sensul că, „mai devreme sau mai târziu, adevăratele valori vor fi văzute aşa cum trebuie“, iar „ceea ce scrie un profesor pe tabla vieţii nu poate fi niciodată şters“. O condiţie pentru aceasta, a afirmat secretarul de stat, o reprezintă „dialogul şi buna-credinţă“.
La rândul ei, autoritatea educaţională în plan local, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, prin prof. Ioana Mihaela Neacşu, a făcut apel la unitatea oamenilor şcolii „pentru a le asigura copiilor un drept fundamental – dreptul la educaţie“. Sublinierea sa a fost că şcoala cu profesorii ei, elevii, familia, comunitatea pot contribui la dezvoltare prin cunoaştere.
Cu atât mai necesară este unitatea în universul şcolii, a reliefat prof. univ. dr. ing. Anton Hadăr, preşedintele Federaţiei Naţionale Sindicale Alma Mater, cu cât centenarul Marii Uniri „ne găseşte dezbinaţi, agresivi, iar tinerii nu înţeleg prea bine ce se întâmplă cu ei“. În acest context, îndemnul profesorului Anton Hadăr a fost „să ne concentrăm pe ceea ce putem face“.
O reflecţie asupra nevoii de privire în perspectivă odată cu preţuirea trecutului a oferit prof. Mihai Manea, pornind de la contribuţia dascălilor la Marea Unire: „La centenar, privim mai mult înapoi şi mai puţin înainte, la ceea ce avem de făcut“.
De sănătatea sistemului educaţional depinde starea întregii societăţi
Prof. Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret, a oferit secvenţe din tabloul la zi al învăţământului nostru: deficit de 30.000 de cadre didactice calificate, trend descendent al efectivului de profesori de 10 ani, considerarea profesiei didactice de către nou intraţii în sistem drept opţiune pe termen scurt şi mediu. „Reducerea deficitului de personal didactic calificat necesită un angajament mult mai puternic, nu doar pentru a recruta şi a forma noi cadre didactice, dar şi pentru a asigura alocare de resurse suficiente pentru menţinerea acestora la catedră“, a subliniat prof. Marius Nistor, care a conchis: „De sănătatea sistemului educaţional dintr-o ţară depinde în mod direct starea întregii societăţi. Dacă nu înţelegem acest lucru esenţial, ne condamnăm la subdezvoltare, atât pe noi, cât şi generaţiile pe care le educăm şi cele care vor veni după noi“.
F. IONESCU