Domeniu orientat prin definiție spre viitor, școala se găsește într-o perioadă axată și mai mult pe pregătirea unor etape și obiective de perspectivă, fie că este vorba despre anul 2015-2016, fie că vizează perioada până în 2020. Dincolo de formalități administrative și de proiecții strategice, se află realitatea dintotdeauna a sistemului nostru educațional, pusă în fața unui început parcă eternizat.
 Cursa după locuri în clasa pregătitoare
Începutul poate fi chiar de la zero, adică de la clasa pregătitoare. La 24 martie a început etapa a doua de înscriere. Termenul-limită pentru depunerea cererilor este 3 aprilie. Deocamdată, Ministerul Educației și Cercetării Științifice a centralizat datele finale înregistrate în prima etapă, 23 februarie – 13 martie. Conform acestora, 98,99% dintre cererile de înscriere în clasa pregătitoare au fost admise: 169.275, dintr-un total de 170.996 de cereri depuse. Dintre cererile admise, 144.507 sunt cereri pentru unitatea de circumscripție, iar 24.768 pentru altă unitate de învățământ decât cea arondată. 1.721 de cereri nu au putut fi admise din cauza lipsei de locuri la școlile solicitate, altele decât cele de circumscripție, iar părinții/tutorii legali nu au optat pentru revenire la școala arondată. Aspectul, probabil spectaculos mediatic, este al unei nedorite curse pentru ocupare de locuri, în condițiile unei clase aparținând învățământului obligatoriu, deci cu loc asigurat fiecărui copil în drept să fie școlarizat la acest nivel.
În continuare, pe 10 aprilie, fiecare unitate de învățământ va afișa rezultatele repartizării la zi a elevilor. Între 13 și 17 aprilie, inspectoratele școlare județene și cel al municipiului București vor soluționa toate cazurile nerezolvate după a doua etapă.
Strategia formării profesionale – încă un început
Cu o perspectivă mai îndepărtată, Ministerul Educației și Cercetării Științifice a lansat în dezbatere publică Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada 2014-2020. Armonizată cu Strategia Europa 2020 (aprobată în 2011), strategia autohtonă este definită prin termeni ai Comisiei Europene, în sensul că „promovează creșterea inteligentă, realizabilă prin investiții majore în educație, cercetare și inovare sustenabilă, creșterea incluzivă, cu accent pe crearea de locuri de muncă și reducerea sărăciei”. Nu este câtuși de puțin o noutate, ci pare o eternă reîntoarcere la un deziderat pe a cărui cale școala românească tot pornește de 25 de ani.
Strategia proiectată acum pornește de la compararea țintelor asumate de România pentru 2020 cu media europeană la indicatori fundamentali. Fără a intra aici în detalii, este de observat că perspectiva nu se arată încurajatoare. Concret, „rata abandonului școlar timpuriu în România (17,3% în 2013, față de media europeană de 12,0%) este una dintre cele mai ridicate din Europa, cu un progres lent în direcția țintei naționale, de 11,3%, pentru anul 2020”. În același timp, statistica arată că „ponderea absolvenților de învățământ terțiar a înregistrat un progres bun în direcția țintei naționale, de 26,7% pentru 2020 (creștere de la 16,8% în 2009 la 22,8% în 2013), cu mențiunea că ținta pentru anul 2020 la nivel european (strategia UE 2020) este de 40%, iar media europeană, în 2013, a fost de 36,9%”. Se menține sub cota europeană rata de ocupare în România a populației active, cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani: 63,9%, în 2013, față de media europeană de 68,4%. Mai grav, proiectul strategiei naționale subliniază că în ultimii ani nu s-a înregistrat, practic, niciun progres notabil, în raport cu ținta de 70%, propusă la nivel național pentru anul 2020. Mult invocată, însă mereu rămasă departe de țintele comunitare este la noi rata de participare a adulților în programe de formare pe parcursul întregii vieți (LLL): 2,0%, în 2013, „mult sub valoarea europeană de 10,5% și ținta de 12% propusă de România pentru 2020”.
Strategia educației și formării profesionale pentru perioada 2014-2020 are patru obiective strategice: 1 – Îmbunătățirea relevanței sistemelor de formare profesională pentru piața muncii. 2 – Creșterea participării și facilitarea accesului la programele de formare profesională. 3 – Îmbunătățirea calității formării profesionale. 4 – Dezvoltarea inovării și cooperării naționale și internaționale în domeniul formării profesionale.
Sprijin de la Banca Mondială pentru pregătirea bacalaureatului
Cu un beneficiu de perspectivă pentru studiile superioare și pentru profesionalizare este de semnalat aprobarea de către Banca Mondială a unui împrumut de 200 milioane de euro pentru Proiectul privind învățământul secundar (Romania Secondary Education Project – ROSE), care urmează a fi implementat de Ministerul Educației și Cercetării Științifice în următorii șapte ani. În acest sens, ministrul Educației și Cercetării Științifice, Sorin Mihai Cîmpeanu, subliniază: „Banca Mondială a sprijinit Ministerul Educației și Guvernul României încă din anii ‘90, prin proiecte care au vizat reabilitarea școlilor și creșterea calității învățământului preuniversitar, în general, și a celui din mediul rural, în particular. A sprijinit, de asemenea, prin asistență tehnică și studii relevante reformele din învățământul superior, finanțarea pe elev în sectorul preuniversitar, dezvoltarea învățământului românesc, în ansamblu. Nu pot decât să salut continuarea acestei colaborări ce reprezintă un semnificativ pas înainte pentru educația din România”.
Obiective proiectului sunt creșterea ratei de tranziție de la învățământul secundar superior la învățământul terțiar și sporirea șanselor studenților români de a finaliza cu succes studiile universitare. Activitățile proiectului vor viza mai ales licee cu procent redus de promovare la examenul de bacalaureat și grupuri de elevi și studenți în pericol de a nu promova examene, accentul urmând să fie pus pe cei din categorii dezavantajate. În aplicarea acestui proiect se va regăsi deja discutata (nu întotdeauna favorabil) finanțare acordată liceelor pentru a oferi sprijin elevilor care se pregătesc pentru bacalaureat și admitere în învățământul superior. Concomitent, universitățile publice vor primi finanțări pentru derularea unor activități de pregătire suplimentară, tutoriat, coaching, programe de vară care să facă legătura între licee și universități, precum și pentru dezvoltarea unor centre de învățare.
F. IONESCU