Educaţia românească se găseşte sub o zodie eternă a frustrării şi a promisiunii, căreia i se spune reformă. Ne-am obişnuit să credem (cumva, să ne amăgim) că ţine de 25 de ani, luând ca reper istoric transformările politice, sociale şi economice pornite în decembrie 1989, fără să băgăm de seamă că de-acum şi sfertul de secol este depăşit. În actualitate sunt noi deschideri, alte proiecţii şi încă un apel la încredere că va fi bine. Suporturile, ca întotdeauna, ţin de zona salarială, de legislaţie, de manuale şi de programe şi de resursa umană.
Salariile personalului din învăţământ vor fi majorate cu 15% de la 1 decembrie. Plata efectivă a banilor în plus va începe din ianuarie. După runda finală a negocierilor cu liderii federaţiilor sindicatele din Educaţie, ministrul Sorin Mihai Cîmpeanu a anunţat că de această creştere vor beneficia 304.000 de cadre didactice şi salariaţi ca personal didactic auxiliar: „221.000 de angajaţi personal didactic şi auxiliar, la care se adaugă 53.000 de angajaţi personal nedidactic din învăţământul preuniversitar, la care se adaugă 30.000 de persoane din învăţământul universitar, 23.000 de persoane personal didactic şi 7.000 de persoane angajate ca personal nedidactic”.
Salarii majorate din decembrie
Într-o declaraţie radiofonică, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret, Marius Nistor, a sintetizat momentul actual: „Noi am primit un mandat din partea colegilor noştri să negociem o creştere salarială de minimum 15%, de la 1 noiembrie. Prima ofertă de la Guvern a fost o creştere salarială de 10%, de la 1 decembrie. Astăzi ni s-a adus la cunoştinţă, în urma negocierilor de la Palatul Victoria, că maximul pe care îl poate acorda Guvernul este de 15%, de la 1 decembrie, pentru tot personalul din învăţământ, la care se adaugă sentinţele judecătoreşti – drepturile salariale câştigate prin sentinţe judecătoreşti, tranşa care trebuia acordată în 2016. Apreciem că este un pas important făcut în momentul de faţă în privinţa îmbunătăţirii salariilor în sistemul de învăţământ preuniversitar şi universitar. Bineînţeles, această creştere salarială nu are nicio legătură cu creşterile care vor fi determinate de posibila apariţie a legii salarizării personalului bugetar”.
Majorările salariale vor fi legiferate prin ordonanţă de urgenţă. Efortul bugetar pentru aceste majorări este de 1,7 miliarde de lei. Cu totul, a recapitulat ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, în consonanţă cu liderii federaţiilor sindicale, s-a „convenit ca după ce s-au acordat creşteri salariale de 10% pentru personalul didactic şi didactic auxiliar, 5% în martie şi 5% în septembrie, după ce s-au acordat creşteri de 12% pentru personalul nedidactic în luna august, să se mai acorde în acest an, începând cu 1 decembrie, o creştere de 15% pentru tot personalul din învăţământ – didactic, didactic auxiliar şi nedidactic”. Ca urmare, la nivelul întregului an 2015 va fi atinsă o creştere medie salarială la scara sistemului educaţional de 26,7%. Sub aspect bugetar integrator la nivel de sistem educaţional, ministrul a conchis: „Anul acesta vom încheia cu 4% din PIB, este adevărat, mare parte ocupată de plata titlurilor executorii. În decembrie vom plăti ultima tranşă din 2016”.
Nu poate exista curriculum nou fără resursă umană
Firesc, disponibilităţile de salarizare sunt legate de alocarea bugetară, însă tot atât de necesară este o acoperire valorică din punctul de vedere al prestaţiei la catedră şi din cel al cadrului metodologic şi de conţinut. În acest sens, ministrul Sorin Mihai Cîmpeanu sublinia la recentul bilanţ al învăţământului bucureştean pentru anul şcolar trecut: „Pentru viitor, avem nevoie de un curriculum nou, de manuale noi, de infrastructură şcolară. Ştiu că avem probleme cu cabinetele şcolare şi resursa umană. Fără resursa umană nu putem face noul curriculum. Nu aş vrea să avem programe noi şi să se predea cum se predă”.
Felul în care se face şcoală legat de calitatea programelor şi a manualelor este în sine problemă veche, perpetuată de la o generaţie la alta de elevi. Primatul criteriului calitativ – în consonanţă şi cu mecanismele pieţei libere, şi cu marea respon­sabilitate socială pe care o impune elaborarea cărţilor de bază ale formării şcolare – este dorit, aşteptat să se impună, să fie luat în considerare la nivel decizional. „Nu vom avea rezultate spectaculoase până nu vom avea în şcoli noul curriculum, care se face până în 2020”, a semnalat ministrul Sorin Mihai Cîmpeanu. În acelaşi timp, încurajator pentru optica abordării de ansamblu a procesului educativ-formativ, a adus în atenţie tema oarecum trecută cu vederea de ceva timp, a solicitării excesive căreia îi sunt supuse cadrele didactice în activitatea curentă: „Avem 15,7 elevi la un post didactic. Avem nevoie de revizuirea acestor norme. Nu arată bine numărul mare de elevi la un cadru didactic”.
Şcoala românească analizată în context global
Printre atâtea calcule, evaluări de bilanţ şi de perspectivă, a trecut ignorată de-a dreptul o deschidere angajantă în sensul responsabilităţii şi (auto)cunoaşterii sistemului nostru educaţional. La nivel guvernamental, a fost aprobată hotărârea de participare a ţării noastre la Studiul Internaţional privind Procesul de Predare-Învăţare, dezvoltat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), întitulat Teaching and Learning International Survey – TALIS 2018. Programul este definit ca „o succesiune de studii internaţionale comparative, care oferă indicatori internaţionali şi de susţinere a politicilor educaţionale relevante privind profesorii şi procesul de predare-învăţare din şcoli”. Ansamblul de studii care vor întregi analiza se va derula în perioada 2016-2019.
Pe baza investigaţiilor specializate, vor fi obţinute „datele şi informaţiile esenţiale pentru realizarea de studii şi analize ulterioare, care să fundamenteze deciziile de politici publice în domeniul învăţământului”. În linii mari, etapele programului vizează: „stabilirea contractorului internaţional, precum şi a responsabilităţilor şi protocoalelor de comunicare între consorţiu şi ţările participante; realizarea primei întâlniri a grupului de experţi pentru elaborarea instru­mentelor; implementarea studiului-pilot, în 2016; realizarea pretestării, în 2017; realizarea studiului principal şi lansarea Raportului Internaţional, în perioada octombrie 2017 –  aprilie 2018.
Inevitabil, şi angajarea în acest program de analiză asupra sistemului de educaţie presupune o componentă financiară: „Taxa pentru participarea României, în perioada 2016-2018, la Programul TALIS este de 231.121 de euro, achitaţi către OECD în trei tranşe anuale. Echivalentul în lei al taxei va fi asigurat de bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate anual pentru Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice”. Responsabilitatea în calitate de centru naţional pentru aplicarea programului revine Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE).
Proiect: tichete valorice pentru Şcoala după şcoală
De asemenea, o problemă perpetuată, cu efect direct asupra educării şi formării, o reprezintă abandonul şcolar. Din perspectiva unor măsuri de ameliorare a situaţiei actuale, este la zi aprobarea de către Comisia de învăţământ a Camerei Deputaţilor a unei iniţiative legislative privind acordarea de tichete valorice în beneficiul şcolarilor din clasa pregătitoare şi clasele I-IV înscrişi în programul Şcoală după şcoală. Valoarea unui tichet ar urma să fie stabilită în funcţie de indicatorul social de referinţă şi indexată anual cu indicele de inflaţie (pornind de la aproximativ 200 de lei), gestionarea se preconizează să revină şcolii, iar părinţii să întreprindă demersurile aferente la sfârşit de an şcolar pentru anul următor, respectiv la înscriere. Finanţarea este proiectată a fi asigurată din finanţarea de bază. Intrarea în vigoare poate coincide cu începutul anului şcolar 2016-2017, în condiţiile adoptării proiectului de plenul Camerei Deputaţilor şi apoi de Senat. În calitate de iniţiator, Raluca Turcan apreciază că „măsura descurajează abandonul şcolar, sprijină părinţii şi îi încurajează să nu-şi abandoneze locul de muncă”, reprezentând „şi o formă de suplimentare a veniturilor cadrelor didactice participante la programul Şcoală după şcoală”.
F. IONESCU