Școala românească,  între online și offlinePandemia a adus provocări uriașe pentru toate componentele societății. Sistemele de educație de pretutindeni au fost afectate de schimbarea modului de desfășurare a orelor, de la fizic, offline, la mediul online. În România, școala online a reprezentat singura alternativă de predare, însă nu pentru toți elevii. O mare problemă a constituit-o lipsa accesului la tehnologie a unui număr mare de elevi din me­­diile defavorizate, în special din mediul rural. Unul dintre dezavantajele evidente ale învățământului online în România este reprezentat de lipsa de competențe digitale ale profesorilor și ale elevilor, mulți dintre ei având abilități limitate în utilizarea tehnologiei digitale și a platformelor online.

Calitatea actului didactic, mai slabă acum decât înaintea crizei Covid-19

Datele Institutului Național de Statistică arată că 28% dintre copii și 43% dintre cadrele didactice nu dețineau toate resursele materiale necesare învățământului online. Deficitul pentru educația online este cu 10% mai ridicat în mediul rural decât în mediul urban și cu peste 10% mai mare în cazul învățământului primar și preșcolar decât în cazul celui liceal, arată datele anchetelor sociologice realizate de Salvați Copiii România. Deficitul de competențe necesare învățământului online este, de asemenea, important: 28% la nivelul tuturor partenerilor educaționali, cu 5% mai scăzut în rural decât în urban, și cu 23% mai scăzut în cazul educației preșcolare decât liceale.

Majoritatea actorilor implicați în procesul educațional apreciază că în prezent calitatea actului didactic din școală este mai slabă decât cea de dinaintea crizei Covid-19: 46% dintre elevi, 45% dintre părinți și 44% dintre profesori au declarat acest fapt. Media generală a aprecierii (pe o scală de la 1 la 10) a modului în care autoritățile din învățământ au gestionat până acum această criză este de 6,15, cu un nivel mai scăzut de apreciere în rândul părinților (5,96), al celor din mediul urban (6,08) și al celor din învățământul liceal (5,94) și primar (6,07).

Conform datelor studiului Institutului Român pentru Evaluare și Strategie, 36% dintre familiile elevilor au doi sau mai mulți copii la școală, iar participarea la școala online se face adesea după un orar care presupune, cel mai frecvent, ca toți elevii să participe la ore, ceea ce impune ca fiecare copil să aibă echipamentul său, alocat pentru școala online. Din analiza făcută de IRES, rezultă că doar 68% dintre copii au acces la aceste echipamente, ceea ce înseamnă că 32% nu pot beneficia de actul educațional. Prin raportare la numărul elevilor înscriși în învățământul preuniversitar în anul școlar 2019-2020 (2.824.594), studiul IRES arată că numărul copiilor care nu au acces la educația online este de 903.870 elevi.

Un alt aspect care poate fi relevant pentru natura comunicării dintre cadrul didactic și elev este situația echipării corespunzătoare la nivelul audio-video. Potrivit studiului amintit, doar 66% dintre elevii din clasele primare au microfon separat sau încorporat, 71% dintre copiii din gimnaziu și 69% dintre cei de liceu. 12% dintre copiii din România nu au conexiune de internet suficient de puternică pentru a putea suporta derularea cursurilor online.

Digitalizare fără continuitate

Procesul de digitalizare a învățământului a început de multă vreme, dar nu a putut beneficia de susținere și continuitate, dat fiind cadrul politic aflat într-o perpetuă schimbare. Monica Anisie, fostul ministru al Educației, a prezentat o serie de măsuri luate de minister pentru învățământul online. Conform măsurilor propuse în calitate de ministru, toți profesorii care aveau nevoie de îndrumare pentru învățarea online ar fi trebuit să beneficieze de cursuri pentru formarea competențelor digitale.

În urma analizei făcute de inspectoratele școlare județene, a rezultat că 230.000 de elevi nu au acces la educație din lipsa unui dispozitiv de pe care să se poată conecta la cursurile online. Ministerul Educației și Cercetării (la vremea respectivă) și operatorii care au câștigat licitațiile organizate de Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate au declarat că fac toate eforturile ca 250.000 de tablete să ajungă la copii până în luna decembrie a anului trecut. 150 de milioane de lei au fost rezervate pentru asigurarea de achiziții de dispozitive pentru copiii din mediile dezavantajate și asigurarea co­­nexiunii la internet.

Ministerul Educației și Cercetării, prin Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE), a operaționalizat portalul digital pe educred.ro, ca totalitate a platformelor de e-learning și a resurselor de învățare online asigurate, validate și recomandate de Ministerul Educației și Cercetării. Portalul cuprindea o secțiune cu tutoriale și materiale, destinată formării și susținerii cadrelor didactice în vederea pregătirii pentru predarea în mediul online.

Articol de Delia MITRACHE și Luciana POLITE

Articolul integral poate fi citit în revista Tribuna Învățământului nr. 14-15.

Distribuie acest articol!