Prinsă acasă într-o rutină parcă implacabilă a birocrației și suspiciunii legate de corectitudinea concursurilor pentru posturi de conducere, de (i)relevanța testărilor și examenelor naționale, de agitația din piața manualelor, școala noastră încearcă să-și susțină integrarea în spațiul globalizat al cunoașterii. Participări și contribuții la decizii, relații dezvoltate tot mai larg, performanțe și clasificări recunoscute pe plan internațional argumentează prezența școlii românești în orizontul învățării, al informării și al cercetării de vârf. Rămâne deschisă problema formării și educării la bază, în activitățile de fiecare zi, cele care asigură consistență sistemului.
Finanțarea și managementul universităților
România și-a afirmat din nou poziția activă în contextul de durată al implementării și dezvoltării Procesului Bologna. O dovadă recentă este participarea ministrului Educației și Cercetării Științifice, Sorin Mihai Cîmpeanu, la a IX-a ediție a Conferinței Ministeriale a Procesului Bologna și la a IV-a ediție a Bologna Policy Forum, de la Erevan, organizate de Ministerul Educației și Științei din Armenia, țară care asigură Secretariatul Procesului Bologna pentru perioada 1 iulie 2012 – 1 iulie 2015. Evenimentul, dincolo de rutina desfășurărilor ciclice, este de semnalat prin deschiderile pe care le prefigurează și care vizează direct învățământul nostru superior. În acest sens, au fost adoptate mai multe documente care materializează politicile educaționale pentru învățământul superior, elaborate în perioada 2012-2015, și deschid elaborarea și implementarea politicilor publice în domeniul învățământului superior, considerate prioritare pentru perioada 2015-2018. Poziția României, afirmată la nivel de for european, este de așteptat să-și afle o concretizare specifică în spațiul universitar autohton, dincolo de conținutul declarativ: „Creșterea calității și relevanței învățământului superior, majorarea ratei de inserție profesională a absolvenților și celelalte obiective care fac parte din viziunea noastră nu sunt misiuni ușoare! Este de datoria noastră să transformăm această viziune în realitate și totodată să asigurăm instituțiilor de învățământ superior o finanțare adecvată, care să fie utilizată printr-un management instituțional performant. Acestea trebuie să fie priorități permanente atât pentru guverne, cât și pentru conducerile universităților. În același timp trebuie să avem deschidere și spre alte părți ale lumii prin promo­varea mobilităților studențești, de cercetare și de personal”.

Pe aceeași linie a deschiderilor generatoare de profit intelectual se înscrie și participarea ministrului Sorin Mihai Cîmpeanu la reuniunea Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport de la Bruxelles – componenta Educație. De data aceasta, zonele de interes cu așteptat efect benefic sunt educația preșcolară și educația primară sub aspectul stimulării creativității, inovării și competențelor digitale, precum și educația și formarea profesională, pe baza Ca­drului strategic pentru cooperarea europeană (ET 2020). După cum informează Ministerul Educației și Cercetării Științifice, ministrul Sorin Mihai Cîmpeanu „a făcut referire la faptul că obiectivele ET 2020 sunt relevante pentru provocările, deciziile politice și măsurile luate în ultimii ani în privința accesibilității, calității și relevanței sistemului de educație și formare profesională. ET 2020 a venit în sprijinul reformelor naționale, contribuind la măsurarea progreselor înregistrate, ajustarea politicilor, precum și la proiectarea strategiilor privind învățarea pe tot parcursul vieții, reducerea părăsirii timpurii a școlii, învățământul terțiar și învățământul profesional și tehnic”. Și pentru domeniul tehnico-profesional așteptările de acasă sunt mari, formând un capitol deschis către necesare îmbunătățiri.
Mobilitatea ideilor creative
Permanenta comunicare cu lumea globală a științei, a cunoașterii și a formării, dincolo de invocarea în reuniuni de profil, și-a găsit în perioada recentă concretizări de vârf. Astfel, cu ocazia prezenței la Erevan, ministrul Sorin Mihai Cîmpeanu a avut o întrevedere cu ministrul ucrainean al Educației și Cercetării, Sergit Kvit, de interes în condițiile prezenței în țara noastră a unui număr semnificativ de studenți din țara vecină, prin abordarea temei privind finalizarea negocierilor pentru semnarea Protocolului de cooperare în domeniul educației între cele două ministere, pentru perioada 2015-2018. Prin acest document se conturează „acordarea în reciprocitate a unor burse de studiu în instituții de învățământ superior, furnizarea unor cursuri de limbă și literatură română, respectiv ucraineană, acordarea reciprocă a unor burse de studiu tinerilor români de origine ucraineană și tinerilor ucraineni de origine română și schimb de profesori din învățământul universitar și preuniversitar, respectiv de profesori și lectori de limba română și ucraineană, în cadrul unor universități din cele două state”. În aceeași arie de interes a fost abordată recunoașterea diplomelor și certificatelor de studii emise de instituțiile din cele două state.
Tot în direcția recunoașterii la nivel internațional a calității școlii românești se înscriu fundamentările instituționale perfectate în zona Golful Persic, prin documentele dintre Ministerul Educației și Cer­cetării Științifice din țara noastră și instituții similare din Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, ca și prin dialogurile cu oficialități din Kuweit și Qatar.
Meritul și asumarea performanțelor internaționale
Internaționalizarea ca element de bază al dezvoltării sistemului formativ-educativ național este ilustrată, în continuarea unei tradiții consolidate, de performanțe în confruntări externe ale unor elevi, studenți, profesori îndrumători. Universitatea din București a obținut câte două medalii de aur și de argint (maximum posibil), precum și patru medalii de bronz la cea de-a XVII-a sesiune Markstrat a Programului Intensiv, organizat de consorțiul Dukenet (universități din Danemarca, Țările de Jos, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Spania, Suedia, Marea Britanie, Norvegia, România, Polonia, Turcia), la Université de Bretagne Occidentale, la Quimper, Franța.
Echipa, constituită într-o firma virtuală, a fost alcătuită din stu­dente de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine și de la Facultatea de Administrație și Afaceri. Afirmarea, recunoscută ca atare, a fost de natură multidisciplinară: cunoștințe de limba engleză, marketing, management, IT.

La Olimpiada Internațională de Filosofie de la Tartu (Estonia), eleve de la Colegiul Național Mihai Eminescu, din Oradea, și de la Colegiul Național I.L. Caragiale, din Ploiești, au obținut două medalii de bronz. La Olimpiada de Științe a Uniunii Europene (EUSO) de la Klagenfurt (Austria), echipele care au reprezentat România – elevi de la Colegiul Național Emil Racoviță, din Iași, Liceul Teoretic Mihail Kogălniceanu, din Vaslui, Colegiul Național Frații Buzești, din Craiova, Colegiul Național Mircea cel Bătrân, din Constanța, Liceul Teoretic Grigore Moisil, din Timișoara – au cucerit o medalie de argint și una de bronz. La Olimpiada Internațională de Limba latină Certamen Ciceronianum Arpinas, patronată de Centro Studi Umanistici M. Tullio Cicerone, echipa României a ocupat locul doi. La concursul de chimie D. Mendeleev de la Erevan, țara noastră a cucerit două medalii de aur, trei de argint și una de bronz, prin elevi de la Colegiul Național Tudor Vladimirescu, din Târgu-Jiu, Liceul Internațional de Informatică, din București, Colegiul Național Mircea cel Bătrân, din Constanța, Colegiul Național Vasile Alecsandri, din Galați, Colegiul Național Alexandru cel Bun, din Gura Humorului, Colegiul Național Mihai Viteazul, din Ploiești. La Olimpiada de Fizică a țărilor din Asia (APHO), de la Hangzhou, R.P. Chineză, țara noastră a obținut trei medalii de aur, două de argint și două de bronz și o mențiune, prin elevi de la Liceul Internațional de Informatică, din București. Asumate instituțional, performanțele constituie în esență realizări personale, iar drumul nu este, așa cum se consideră cel mai des, de la o bază fermă spre top, ci invers.
F. IONESCU