Interviu cu prof. Alin Florin Novac, inspectorul general al ISJ Bihor

Stimate domnule inspector şcolar general, aveţi o experienţă vastă în această funcţie. Din această perspectivă, a omului cu multă experienţă, ne puteţi spune cum a mers învăţământul bihorean în acest an şcolar, care, iată, se apropie de final?
Vă mulţumesc pentru aprecieri. Când am preluat funcţia de inspector şcolar general, cred că eram unul dintre cei mai tineri inspectori din ţară. Da, timpul trece, cum se spune, „toate lucrurile le putem recupera, mai puţin timpul“.
În acest an şcolar, lucrurile au funcţionat în coordonatele normale. Aş dori să subliniez aici eforturile de optimizare a reţelei şcolare şi în general a activităţii unităţilor şcolare în promovarea unor modele organizaţionale centrate pe adecvare şi performanţă. O serie de indicatori vin să sublinieze această orientare spre calitate şi performanţă: creşterea ratei de participare şcolară, rezultatele obţinute de preşcolari şi elevi în cadrul diferitelor competiţii, gradul de realizare a parteneriatului şcoală-comunitate şi optimizarea relaţiilor parteneriale cu agenţii economici.
Curriculumul pentru gimnaziu este una dintre marile provocări ale momentului. Cum au fost primite noile programe de către şcoala bihoreană?
Noul plan-cadru pentru gimnaziu va intra în vigoare din anul şcolar 2017-2018, deci mai avem puţin. Un feedback din teritoriu cred că vom putea avea doar după încheierea anului şcolar 2017-2018. Un lucru îmbucurător este procentul de ore la dispoziţia profesorilor, acest procent crescând la 25%. Cu siguranţă că reducând orele de limba şi literatura română la clasa a V-a, de la cinci la patru, sau introducerea disciplinei obligatorii Informatică şi TIC, precum şi ora în plus la istorie, la clasa a V-a, vor produce câteva modificări în modul de repartizare a orelor. Aceste lucruri s-au remediat în etapele de mobilitate.
Aş vrea să vorbim despre învăţământul dual-profesional: câtă nevoie are judeţul Bihor de acesta şi ce implică reintroducerea lui din anul şcolar viitor? Există profesori, există spaţii, există manuale?
Consider că, în general, învăţământul românesc are nevoie de acest tip de învăţământ dual-profesional, din cel puţin două motive: operatorii economici pot stimula pregătirea profesională a resurselor umane, ceea ce e un ajutor foarte mare, pe de altă parte, stimularea elevilor din punct de vedere financiar reprezintă o importantă componentă motivaţională.
În proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2017-2018, în judeţul Bihor au fost solicitate de către unităţile de învăţământ şi operatorii economici parteneri 10,5 clase, însumând 315 locuri. Opt clase (224 de elevi) vor fi la Colegiul Tehnic Traian Vuia din Oradea, două clase (58 de elevi) la Liceul Agroindustrial Tamaşi Aron din Borş (limba maghiară) şi 14 elevi la Colegiul Tehnic Constantin Brâncuşi din Oradea.
Care este, în acest moment, starea învăţământului rural bihorean? Care este situaţia abandonului şcolar?
Faptul că în judeţul nostru sunt implementate la nivel de grupe/clase/unităţi, învăţământ alternativ de stat şi învăţământ particular, validează caracterul deschis al organizaţiilor şcolare bihorene. Am identificat totodată modalităţi de ameliorare a diferenţelor dintre mediul rural şi urban sub aspectul calităţii resurselor umane, materiale, financiare. În ansamblu, apreciez ca fiind foarte important demersul de promovare a bunelor practici manageriale şi de dezvoltare a organizaţiilor şcolare, ca premise ale înregistrării unor valori adecvate ale indicatorilor de calitate privind învăţământul bihorean.
În ceea ce priveşte abandonul şcolar, ne încadrăm în aceiaşi parametri ca şi anul trecut. Strategia educaţiei şi formării profesionale din România în perioada 2014–2020 are ca obiectiv principal scăderea abandonului şcolar timpuriu din sistemele de educaţie şi formare, care ar trebui să ajungă sub 10%. În judeţul Bihor suntem deja sub acest procent de 10%. Totuşi, ne îngrijorează foarte tare abandonul şcolar în învăţământul primar şi cel gimnazial. De asemenea, în judeţul Bihor se desfăşoară cu succes programul „A doua şansă“, care se adresează celor care au părăsit timpuriu şcoala şi are ca obiectiv reintegrarea acestora.
Domnule inspector general, nu credeţi că ar fi nevoie de o adevărată revoluţie la nivelul
nu doar al învăţământului rural, ci şi al întregului areal rural din ţara noastră?
Până va veni acea schimbare de care vorbiţi dumneavoastră, tot ceea ce putem face noi, precum spuneam înainte, este să identificăm modalităţi de ameliorare a disparităţilor dintre mediul rural şi cel urban prin aspectul calităţii resurselor umane, dar şi materiale.
În încheiere, vreau să vorbim despre examenele naţionale din vară. În lumina rezultatelor obţinute la simulări, la ce rezultate vă aşteptaţi în vară? Superioare celor de anul trecut?
Din experienţa anilor trecuţi vă pot spune că procentele de promovare de la simulări sunt mai mici cu câteva procente decât cele de la examenele naţionale propriu-zise. Anul trecut, pe evaluare naţională, examenul naţional, am avut un procent de promovare de 72,01% şi pe bacalaureat de 58,74%. În acest an, rezultatele la simulări au fost mai bune, deci ne aşteptăm la rezultate superioare celor de anul trecut.
Vă aşteaptă deci o vară de foc. Dar în vacanţă veţi pleca? De fapt, cât îşi permite un inspector şcolar general să lipsească de la ISJ când toată lumea – elevii adică – este în vacanţă?
De când am preluat mandatul de inspector şcolar general aş putea să număr pe degetele de la mâini zilele de concediu. Pentru inspectorul şcolar general şi pentru inspectoratele şcolare nu există noţiunea de vară decât ca anotimp şi mai puţin ca vacanţă. Urmează o perioadă plină de examene naţionale: evaluarea naţională, bacalaureatul, titularizarea, iar ulterior şedinţele publice de ocupare a posturilor din învăţământul preuniversitar. De asemenea, vom monitoriza cu atenţie pregătirea şcolilor pentru noul an şcolar, astfel încât procesul instructiv-educativ să se poată desfăşura în condiţii optime.
  Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU