Celebrarea în acest an a desăvârşirii României Mari a deschis orizontul spre Centenarul Marii Uniri, care se va împlini la 1 Decembrie 2018. Anul Centenarului a început! Dincolo de momentele festive şi în acelaşi timp solemne care au marcat sărbătorirea din anul acesta a Zilei Naţionale, se prefigurează o necesară stare de respect, de cinstire şi admiraţie faţă de cei care au gândit şi au realizat lucrurile măreţe pentru Neam şi Ţară de acum un secol. E starea care ar fi absolut normal să ne însoţească pe toţi de-a lungul anului care urmează, dincolo de preocupări cotidiene, de păreri trecătoare, de idei duse ori nu până la capăt. Cu atât mai mare se dovedeşte necesitatea ca tinerii să devină trăitori ai unei astfel de stări, pentru că ei sunt cei care vin, ei vor aparţine din plin noului secol care se va deschide odată cu trecerea celui care va să fie împlinit. Educaţia, învăţătura, cunoaşterea – Şcoala pe de-a-ntregul ei – este firesc să se regăsească în prim-planul a ceea ce se va petrece de-acum în colo, pe durata unui an întreg. Şi poate – cine ştie – întrucâtva înnobilaţi, cei care sunt acum tineri în devenire vor duce cu sine o stare proprie, un fel de a privi lumea, o înţelegere a celor din jur sau de mai departe la a căror modelare să se poată spune că au contribuit fapte, trăiri, participări din acest an cu care ei sunt contemporani la cea mai frumoasă vârstă, Anul Centenarului Marii Uniri
a Românilor.
 
Patriotismul, sentimentul fără alternativă
Dintr-o anume perspectivă, acest an care s-a şi deschis ar trebui să fie în primul rând un an al Educaţiei; nu al domeniului social, administrativ, public şi în diverse alte feluri considerat sub imperiul iureşului birocratic al convenţiilor, ci anul Educaţiei ca bună creştere. Ceea ce îndeobşte numim patriotism – fără a şti clar dacă e sentiment, atitudine, reacţie sau banal termen de folosit prin compuneri – are prilejul şi cadrul ca să fie explicat, înţeles şi mai ales revitalizat. La peste un sfert de secol de la un alt Decembrie, cel din 1989, se perpetuează o anormală (dacă nu cumva, pur şi simplu, prostească) pudoare faţă de trăirea pe faţă a sentimentului patriotic. La acea vreme, s-a petrecut ceva poate straniu: după o izbucnire adevărată, plină, în câteva zile, patriotismul s-a contractat, s-a făcut mic. Aşa se menţine şi azi.
În mod reflex, ne-am învăţat să spunem despre copiii, adolescenţii, tinerii de azi – cu un amestec de compătimire şi acuzare-n vânt – că ei nici nu ştiu ce sunt acelea patriotism şi dragoste de ţară. O repetăm atât de des şi de invariabil, încât a ajuns să semene cu banalitatea că aceiaşi „de azi“ nu cunosc gustul laptelui de vacă şi nu ştiu cum arată găina vie. Dăm din umeri şi trecem mai departe. Cel mult, ne mai indignăm că lumea-i plină de antipatriotism, aşa că „de unde să-nveţe?!“ De pus ceva în loc, lăsăm pe altă dată s-o facem.
Şcoala are acum un timp în faţă ca să facă şi altceva decât să constate lipsa patriotismului la cei (foarte) tineri. Pentru şcoala noastră, anul celor o sută de ani trebuie să însemne anul revitalizării patriotismului. Este ceea ce-şi propune ca scop tutelar un demers de apreciat: amplul program dedicat Centenarului Marii Uniri de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. A fost prezentat cu ceva timp în urmă, iar acum, de Ziua Naţională celebrată în 2017, i-a fost lansată punerea în operă. Momentul are o semnificaţie dincolo de formal, pentru că s-a petrecut în capitala ţării, către care dintotdeauna sunt îndreptate privirile şi aşteptările. „Revitalizarea sentimentului patriotic şi a identităţii naţionale în rândul elevilor“ este un obiectiv major al programului şcolilor bucureştene în următorul an. Pe acelaşi plan se află obiective precum „cultivarea valorilor cetăţeniei active“ şi „reactualizarea memoriei colective prin locurile, evenimentele, personalităţile Marii Uniri“. De remarcat este rigoarea asumată de la început, ca bază a unui conţinut din care, după consumarea „evenimentelor prevăzute“, să rămână ceva nu numai sub formă de adeverinţe, portofolii şi poze: fiecare activitate va dura minimum trei luni şi va cuprinde trei etape, de documentare, desfăşurare şi diseminare a rezultatelor; vor fi promovate valori cum sunt creativitatea, competenţa, patriotismul, cunoaşterea.
Rolul Monarhiei în făurirea României Moderne
Primele acţiuni din Anul Centenarului Marii Uniri s-au şi derulat în mai multe locuri din ţară. Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, Biblioteca Centrală Universitară Carol I şi Casa Corpului Didactic Bucureşti au organizat manifestarea „Onor Casei Regale! Rolul Monarhiei în făurirea statului modern prin Marea Unire de la 1918“. Exponenţi ai vieţii cultural-ştiinţifice, elevi, cadre didactice s-au reunit într-un dialog al cunoaşterii obiective prin mijlocirea istoriei. În cadrul el însuşi impunător oferit de Aula Bibilotecii Centrale Universitare din Capitală, s-au adresat participanţilor conducătorii instituţiilor organizatoare, profesorii Florin Lixandru (ISMB),
Gabriel Vrînceanu (CCD), Mireille Rădoi (BCU). Numeroase şcoli bucureştene sunt partenere în programul ,,Casa Regală sprijină educaţia“.
Gânduri despre Marea Unire
Printr-o echivalenţă care subliniază disponibilităţile de exprimare într-un cadru generos cum este cel al educaţiei pentru sentimentul patriotic, la scară mică, într-o şcoală de cartier – Şcoala Gimnazială Nr. 178 din sectorul 1, director prof. Daniela Paizan – s-a împlinit un prim gest de cinstire a istoricului act consfinţit în anul 1918, intitulat „Gânduri despre Marea Unire“. Sub semnul tricolorului, elevi mari şi mici, profesori, părinţi, autorităţi locale, oaspeţi – cu Biserica mereu ocrotitoare în preajma şcolii – au pus câte ceva pornit din sufletul, din mintea şi din priceperea fiecăruia şi a ieşit un moment de-a dreptul frumos prin sinceritatea lipsită de forţarea festivismului.
Mândria de a fi român
În oraşul împlinirii Marii Uniri din 1918, Alba Iulia, anul Centenarului a fost deschis prin acţiuni desfăşurate de Şcoala Gimnazială Avram Iancu –  director prof. Elena Ignat – cu susţinere semnificativă din partea Muzeului Unirii. Genericul proiectului anunţat pentru întreaga durată a anului care vine este „Mândria de a fi român“. Concretizarea programului se va regăsi în acţiuni diverse, promiţătoare, aşa cum se anunţă bine cunoscutul festival de tradiţii şi obiceiuri care îşi va derula acum ediţia a zecea şi simpozionul ştiinţific „Avram Iancu – model şi inspiraţie“.
România Centenară
Din mediul academic, un prim semnal vine de la Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava. Dezbaterea „România Centenară“, coordonată de  prof. univ. dr. ing. Valentin Popa, rectorul universităţii sucevene, a reunit profesori, cercetători, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, ai mediului economic, ai societăţii civile, ai Departamentului Centenar din Guvernul României. Au fost prezentate idei, iniţiative, proiecte care, prin  mesajul specific, să lase o urmă a felului în care evenimente şi oameni de acum o sută de ani pot să treacă din istorie în sufletele celor de azi, ale celor care vor veni.
F. IONESCU