Sistemul de învățământ românesc a cunoscut în perioada postdecembristă nenumărate mo­­mente cheie; poate de aceea nu toate modificările și completările sunt privite cu bunăvoință de către cei implicați. De multe ori s-a resimțit pe o perioadă îndelungată aplicarea unor structuri sau concepte prin intermediul ideii de imitare (nu cu sensul de ­mimesis) în relaționare cu alte sisteme de educație. Nu putem generaliza, dar sugestia de sincronizare ar putea fi mai potrivită timpurilor și mai ales mentalităților actuale, prin preluarea, dar mai ales adaptarea pentru un ciclu de minimum patru ani a unor idei, structuri, aspecte, elemente care au fost inițiate, verificate de alte sisteme de învățământ.

Aspecte benefice în structura anului școlar

Structura anului școlar în sine cuprinde aspecte benefice: alternarea modulelor de învățare, de șase, șapte, opt săptămâni, cu module de repaus. Școala va începe pe data de 5 septembrie, cu un prim modul de învățare. După o perioadă de câteva săptămâni, elevii intră în vacanță la sfârșitul lunii octombrie, astfel ca în perioada 24-30 octombrie să fie prima vacanță, acordată tuturor elevilor. Multe familii au în componență copii de vârste diferite, astfel se realizează o echilibrare a perioadei de concediu sau de evitare a situației nesupravegherii copiilor mici de către cei mari. Urmează modulul al doilea de învățare, până în preajma sărbătorilor de iarnă. A doua vacanță va fi în perioada 23 decembrie-8 ianuarie. Modulul al III-lea va fi din 9 ianuarie până în februarie, când va fi a treia vacanță de o săptămână, care poate fi acordată în a doua, a treia sau a patra săptămână din lună, după cum va decide inspectoratul școlar. Urmează al patrulea modul, apoi vacanța de Paște, în perioada 8-23 aprilie. După această va­canță, va fi ultimul modul de învățare, al V-lea. Apoi, va începe vacanța de vară până în prima zi de luni din septembrie.

Pierderile de învățare de pe timpul verii

Studii la nivel internațional cuprind sintagma „summer learning loss“ (pierderile de învățare pe timpul verii). Acest aspect este evident în sistemul de învățământ românesc, atât prin prisma duratei vacanței de vară actuale, cât și a unor situații de ordin financiar pentru copiii care provin din familii cu venituri mici, unde nu se continuă învățarea pe perioada vacanței.

Un alt aspect benefic este reluarea săptămânii „Școala Altfel“, odată cu in­­troducerea unor activități de educație ecologică incluse în „Săptămâna Verde“. Această săptămână va putea fi introdusă în structura anului școlar 2022-2023 în modulele al IV-lea și al V-lea de învățare, când școlile vor avea libertatea să-și aleagă perioada, în funcție și de condițiile climatice. Acest tip de educație ecologică și activitățile de tip educație financiară incluse în mod gradat vor avea efect be­nefic, pe termen lung.

Evident, va fi necesară o revizuire a Regulamentului de funcționare din învățământul preuniversitar (ROFUIP), în sensul renunțării la obligativitatea tezelor semestriale. Aspectul pentru care se simte nevoia unor clarificări ține de standardizarea anunțată pentru evaluări. Se induce aspectul corespondenței dintre un item și codul asociat, la fel ca la testările de la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a. De aceea, poate nu se aduce în discuție no­­tarea, ci evaluarea. Nu se știe dacă acest aspect este valabil pentru toate disciplinele sau doar pentru cele de examen. Se dorește predictibilitatea și pregătirea aferentă a conținuturilor, a modului de predare. În perioada contextului epidemiologic pandemic, tezele au fost eliminate, ceea ce poate fi considerată o perioadă-proiect. S-a dovedit astfel un aspect mai puțin evident în perioada precedentă: evaluările au măsurat mai mult cantitativ cunoștințele elevilor și mai puțin competențele. În locul tezelor, elevii vor trece prin două evaluări, la începutul și la finalul anului școlar. Vor fi teste standardizate care vor fi corectate de alți profesori decât cei de la clasă, printr-un sistem electronic. Aspectul pozitiv este clar indus de ideea antrenamentului în vederea susținerii evaluărilor naționale standardizate. Aspectul care induce sentimentul nesiguranței este acela al accesibilității corectării online. Am avut ocazia să exersez acest tip de evaluare în contextul absolvirii cursului pentru crearea corpului de profesori evaluatori, astfel am resimțit unele inconveniente.

Maria Daniela Aronescu – profesor de limba și literatura română, Colegiul Național Ion Neculce, București

Articolul integral poate fi citit în Tribuna Învățământului, nr. 28-29 – aprilie-mai 2022