Au început înscrierile la concursul de directori pentru grădinițe, școli și licee, lucru contestat în egală măsură de sindicatele din învățământ și de cadrele didactice din țară. Acestea acuză în primul rând faptul că respectivele concursuri se desfășoară în mare grabă, chiar înainte de alegerile parlamentare și se tem de faptul că, deși scopul declarat chiar de către ministrul Mircea Dumitru cu privire la această acțiune ar fi depolitizarea învățământului, prin acest concurs s-ar urmări, de fapt, exact efectul contrar, schimbarea culorii politice a directorilor de instituții de învățământ preuniversitar. Cei care se opun organizării acestor concursuri în intervalul hotărât de MENCS reclamă și faptul că Metodologia de concurs nu a fost supusă dezbaterii publice, fapt contrazis de conducerea Ministerului Educației, care a spus că respectiva metodologie se află deja postată pe site-ul MENCS. Pentru partidele politice implicate în alegeri, miza posturilor de directori este foarte mare, deoarece, știm bine, în școli se organizează secțiile de votare.
Decizia ministrului Educației privind organi­zarea acestor concursuri în intervalul 12 octombrie – 17 noiembrie a.c. a fost contestată în Comisia de învățământ din Senatul României. Membrii acesteia au votat amânarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de directori în grădinițe, acestea urmând să aibă loc, conform modificării aduse de amintita Comisie, abia în vara anului viitor. „Nu cred că de ambiția de a face acum concursul, până în noiembrie, trebuie să bulver­săm sistemul. După opinia mea, ar trebui să prevedem într-o lege ca directorul școlii să fie ales în consiliul profesoral al școlii pe baza unui plan de mana­gement. Să scrie în acel plan ce vrea să facă în școală și să dăm consiliului profesoral, în actele normative, dreptul de a-l demite pe directorul astfel ales dacă nu se ține de angajamentele pe care și le-a luat”, a motivat pentru presă președinta Senatului, Ecaterina Andronescu.
Scandalul a luat însă proporții când senatorul Dănuț Mihai a reclamat faptul că i s-ar fi falsificat semnătura pe amintitul amendament. Drept consecință, controversatul proiect al Ministerului Educației Naționale a fost întors la Comisia de Educație din Senatul României, iar grupul PNL de la Senat a anunțat că va depune plângere penală pe tema falsificării semnăturii din raportul dat de Comisia pentru învățământ în vederea amânării concursurilor pentru posturile de directori de școli.
Sindicatele au cerut întotdeauna depolitizarea școlii, dar nu sunt de acord ca concursurile să aibă loc acum
În ceea ce le privește, sindicatele se opun categoric organizării concursurilor în această toamnă: „Este evident faptul că organizarea concursului în acest moment, în contextul legislativ actual, nu va conduce la depolitizarea funcțiilor de directori și directori adjuncți, în condițiile în care doi dintre membrii comisiei de concurs sunt reprezentanți ai autorităților administrației publice locale, evident cu orientare politică (care foarte probabil vor veni cu nota în plic), și un membru este reprezentantul inspectoratului școlar, iar cei doi reprezentanți ai cadrelor didactice din unitate sunt minoritari și nu au un rol decizional și nici determinant în desfășurarea acestui concurs”, se spune într-un comunicat al FSLI. Și „Spiru Haret” se opune organizării concursurilor în această toamnă și aver­tizează într-un comunicat asupra riscului anulării concursului din cauza unor vicii de procedură.
„Este o eroare organizarea concursului pentru funcțiile de director/director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar în timpul anului școlar, întrucât va bulversa procesul educațional, iar cei care vor avea de suferit sunt elevii, cu precădere cei din clasele terminale. Ministerul Educației trebuie să analizeze cu maximă respon­sabilitate acest aspect, întrucât acest concurs ar trebui organizat în perioada vacanțelor de vară, atunci când mișcările de personal nu afectează actul educațional”, e de părere și fostul lider sindical,  Marian Pop.
Conform metodologiei de concurs, a mai spus el, nu pot fi numite în funcțiile rămase vacante sau în cele care se vacantează între perioadele de concurs persoanele care până la organizarea concursului au ocupat funcții de director sau de director adjunct în unitatea de învățământ respectivă și nu au participat la concurs și cele care s-au prezentat la concurs, dar nu l-au promovat, deoarece asta ar însemna schimbarea profesorilor la clasă chiar în timpul anului școlar.
„Mesajul meu este unul de normalizare și de normalitate.
Nu este un mesaj politic, nu este o luptă cu un partid sau cu altul”
Reacția ministrului Educației, Mircea Dumitru, nu a întârziat să apară. În cadrul unei conferințe de presă care s-a desfășurat săptămâna trecută, pe 20 septembrie, acesta s-a arătat pur și simplu șocat de reacțiile clasei politice la o decizie care ar urma să depolitizeze învățământul. „Am fost foarte surprins, chiar șocat când am văzut această reacție adversă față de concurs, a spus ministrul. Nu știu dacă mai există în momentul de față în România un sistem de importanța educației, un sistem social care să însemne ceva pentru viața României de astăzi și în care selecția managerilor să nu se facă pe bază de concurs public și transparent. Faptul că atât de mulți politicieni, faptul că atât de mulți oameni din sistemul educației au această reacție cred că este și rezultatul a multor ani, cel puțin opt ani, în care lucrurile au fost organizate doar politic în ceea ce privește conducerea școlilor, a liceelor în general.”
El a mai spus că nu se luptă cu un partid sau cu altul, dar prelungirea unei situații de provizorat nu mai poate fi acceptată și a dat asigurări că nicio virgulă din proiect nu se va scoate, concursurile desfășurându-se în termenele stabilite și după meto­dologia pusă în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Educației.
„Mesajul meu este unul de normalizare și de normalitate. Nu este un mesaj politic, nu este o luptă cu un partid sau cu altul. Sigur că, dacă reprezentanții partidelor politice, care în mo­mentul de față sunt în Parlament, prezintă sub o formă principială și rațională ceea ce nouă ni se pare aberant, și anume această prelungire a unei situații de provizorat, la urma urmei… Dânșii pretind că vor să facă concurs, deși concursuri nu s-au mai organizat de cel puțin opt ani, iar soluția pe care o oferă este să mai amâne un concurs care se poate organiza, potrivit legii (propuse, n.r.), încă un an sau poate chiar mai mult decât atât. Deci este de cântărit și toată lumea să gândească, să decidă: Ce anume dorim? O școală care să funcțio­neze normal, așa cum funcționează școlile oriunde în lumea asta și în care ingerința politi­cului nu trebuie să existe, nu trebuie să își facă simțită prezența, sau o școală în care la sfârșitul fiecărei veri așteptăm cu sufletul la gură să vedem pe cine anume urmează să mai trimită, să mai detașeze partidul x sau y sau z la conducerea liceelor și a școlilor? Gândiți-vă că e vorba de copiii noștri acolo și de copiii dumneavoastră!”
Depolitizarea sistemul de educație este într-adevăr vitală, și acest lucru a fost înțeles de întreaga societate civilă. Mai trebuie să înțeleagă și partidele politice, încleștate din nou în bătălia electorală. Reintroducerea concursurilor pentru ocuparea posturilor de directori în preuniversitar este un pas extrem de important, care ar conduce la exclu­derea influenței politice în școală și ar ajuta la însănătoșirea întregului sistem. De aceea, o decizie în acest sens trebuie luată cu toată răspunderea și luciditatea, nu cu tergiversări, dar nici în pripă. Mai presus de orice, trebuie să înceteze transfor­marea sistemului în arenă de luptă pentru politicieni, așa cum se întâmplă de opt ani.
Marcela GHEORGHIU