Când întregul este mai mult decât suma părților
Există momente în istoria unei națiuni sau a unei organizații când oameni dedicați unei cauze demonstrează că se poate mai mult, că limitele sunt doar temporare și că schimbarea este doar la o inițiativă distanță. Un astfel de moment a avut loc în anul 1818, când Gheorghe Lazăr a fost învrednicit să formeze școli de ingineri hotarnici pe lângă Mănăstirea Sf. Sava. De la acel grup restrâns de oameni adunați de Gheorghe Lazăr avea să pornească mai târziu nu doar măsurarea granițelor României, ci întregul proces de industrializare care a adus țara noastră unde este acum. Un alt moment de acest fel a fost 1 ianuarie 2007, când România a intrat în Uniunea Europeană, stârnind astfel un val de schimbări care aveau să contribuie enorm la procesul de modernizare a României. În mai toate cazurile de acest fel, sursa schimbării a fost mereu o comunitate unită, iar astfel de evenimente au indicat faptul că aveau să vină schimbări și mai mari.
În urmă cu un an, în 2020, începeam demersurile pe lângă Agenția Universitară a Francofoniei (AUF) pentru a găzdui Săptămâna Mondială a Francofoniei Științifice – un eveniment care se afla la prima ediție și care promitea să fie o provocare, atât din punct de vedere al complexității programului, cât și organizatoric. Doar pentru clarificare, cititorul ar trebui să știe că Agenția Universitară a Francofoniei este cea mai importantă rețea universitară francofonă din lume, cu peste 1.000 de instituții membre și cu prezență în 120 de țări din cinci continente. Datorită dimensiunii și tradiției acestei organizații, cât și datorită faptului că este unul dintre cei mai de impact operatori de teren în țările membre, AUF este operatorul direct al francofoniei pentru învățământ și cercetare. În mod specific, acest lucru înseamnă că AUF pune în aplicare angajamentele asumate în domeniul educației și cercetării de către țările care împărtășesc limba franceză. Pe scurt, misiunea AUF este să sprijine instituțiile de învățământ superior și de cercetare în demersurile lor pentru o francofonie științifică dedicată dezvoltării economice, sociale și culturale a țărilor. Cu alte cuvinte, AUF este o organizație, un întreg, care reprezintă mult mai mult decât suma instituțiilor care o compun.
România Francofonă
În termeni de francofonie, România are multe de spus, în special pentru că în țara noastră francofonia este deosebit de dinamică. Rețeaua AUF din țară include 39 de universități (23 de universități publice și 16 universități private) și institute de cercetare membre ale AUF, care oferă pregătire în limba franceză, cu un total de 60 de programe de licență în limba franceză și 59 programe de master în limba franceză.
Practic, la nivel universitar, România ocupă primul loc în Europa în ceea ce privește numărul de domenii francofone (cu excepția Franței, desigur) – 109 în întreaga țară în toate domeniile – științifice, tehnice, juridice etc. Peste 300 de parteneriate interinstituționale reunesc instituții de învățământ superior din România și din alte țări francofone din lume, încheiate pe baza principiului autonomiei universitare.
Provocare (acceptată)
Dintre toate evenimentele și Adunările Generale ale AUF care avuseseră loc până la acel moment, niciuna nu fusese organizată într-o universitate, cu atât mai mult în România și în niciun caz în timpul vreunei pandemii. Cu toate acestea, propunerea noastră de a organiza evenimentul în România avea în vedere o serie întreagă de factori care ne recomandau. În primul rând, Universitatea Politehnica din București – cea mai mare și mai veche universitate tehnică din România – avea nu doar o tradiție de peste două secole, ci și experiență dovedită în ultimele decenii în organizarea de evenimente foarte complexe. De la conferințe internaționale ale asociațiilor universitare la evenimente organizate pentru companii sau pentru promovare corporate, noua Aulă de peste 1.200 de locuri și infrastructura de evenimente a UPB găzduiseră deja sute de evenimente importante.
În același timp, pentru instituția noastră, francofonia științifică și în educație avea o însemnătate amplă. Cu două noi centre de cercetare cu echipamente de ultimă oră – CAMPUS și PRECIS – și cu parteneriate cu universități și companii în peste 100 de țări, comunitatea noastră avea deja un rol asumat în promovarea științei cu impact pozitiv în societate și o reputație care ne preceda în regiune.
Acestea au fost condițiile în care am decis să depunem aplicația de a găzdui acest eveniment deosebit.
O reușită și două premiere
După un proces de selecție deosebit de exigent și după auditarea infrastructurii UPB pentru a vedea dacă aceasta poate susține un eveniment de o asemenea amploare, AUF a acceptat aplicația noastră de a găzdui Săptămâna Mondială a Francofoniei Științifice – și subsecvent Adunarea Generală cvadrienală a Agenției Universitare a Francofoniei. Începând din acest punct, am știut că aveam de dus la capăt o responsabilitate deosebită: nu doar că acest eveniment se afla la prima ediție, ci era pentru întâia oară când Adunarea Generală avea loc în România și mai ales într-o universitate. Nu existau exemple anterioare, nici bune practici după care să ne ghidăm pentru organizarea programului complex care avea să includă numeroase evenimente și reprezentanți de la instituții de învățământ superior, ambasade, organizații private și parteneri.
de Mihnea Cosmin COSTOIU – rector Universitatea Politehnica din București
Articolul integral poate fi citit în revista Tribuna Învățământului nr. 22 / octombrie 2021

Tribuna Învățământului