Interviu cu prof. Constantin Huică, președintele USLI Gorj

Concursurile pentru ocupare funcției de director dețin capul de afiș în momentul de față și din pricină că au generat multe nemulțumiri. Care este situația în județul Gorj?
După Revoluție, în 1990, s-a pornit cu alegerea directorului în adunări la care au participat de la femeia de serviciu și paznic până la ultimul profesor. Inspectorii de specialitate au fost aleși de către profesorii de la disciplina respectivă din județ și așa mai departe. Ulterior, unii directori au fost schimbați fie în urma unui concurs, fie de către un primar, fie de un partid politic, iar unii au rămas în funcții până au ieșit la pensie. Era momentul să se organizeze acest concurs, concurs cerut cu insistență de sindicate la ultimele guver­nări, la miniștrii care au condus învățământul, și știm bine că nu au fost puțini – câte unul pe an. Este normal să nu le fie prea comod celor care s-au obișnuit cu detașarea pe funcția de director în fiecare an, mai ales că au apărut și contracandidați. Concursul își urmează calendarul stabilit, sunt câteva contestații înregistrate. Vom avea și un rezultat final și unele răspunsuri solicitate.
S-a adeverit, domnule președinte, temerea că va fi perturbat anul școlar prin organizarea acestor concursuri?
Este o eroare organizarea concursului pentru funcția de director/director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar în timpul anului școlar. Nu putem vorbi pe moment de o perturbare a procesului instructiv-educativ, dar acest concurs a prins pe picior greșit pe toată lumea – directorii în funcție și profesorii care urmăreau participarea la concurs. Perturbat va fi când vor fi numiți noii directori, pentru că ne vom trezi cu profesori schimbați la clase la jumătatea anului școlar și mai grav este pentru copiii care sunt în clase la final de ciclu de învățământ, care vor fi nevoiți să facă anumite materii (dintre care unele care fac obiectul examinării la evaluările naționale sau la bacalaureat) cu alte cadre didactice, ceea ce înseamnă încălcarea principiului continuității la clasă.
FSLI a atras atenția de la bun început asupra faptului că nu e bine ca aceste concursuri să se organizeze acum, ci în primăvara anului viitor. Opinia dvs. care este?
Chiar dacă Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a militat în permanență pentru a se organiza concursul pentru ocuparea funcțiilor de conducere din unitățile de învățământ și a atras atenția conducerii Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice asupra modului cum a decis să se organizeze acest concurs, nu au fost stabilite unele norme de organizare și susținere a acestor evaluări, ținându-se seama că schimbarea actualilor directori în mijlocul anului școlar va conduce la o sesiune de mișcare a personalului didactic, fiind nevoie de multe permutări pe posturi și modificări ale orarelor școlilor. Numirea noilor directori va genera o avalanșă de detașări ale unor profesori sau încetarea detașării și mai trist va fi că vor fi trimiși în șomaj profesorii care suplineau catedrele directorilor aflați în funcție și care nu vor promova examenul.
FSLI își dorește ca în fruntea unităților de învățământ să ajungă cei mai buni directori, în urma unei evaluări obiective, profunde și corecte, bazată pe unele principii etice, profesionale, care să nu aibă consecințe negative asupra beneficiarilor primari ai educației, elevii!
Calendarul stabilit de MENCS pentru derularea concursului nu a permis candidaților pregătirea în condiții optime a documentelor necesare pentru înscriere. Candidații care în prezent ocupă funcțiile de director/director adjunct prin detașare în interesul învățământului până la organizarea concursului trebuia să asigure managementul unităților de învățământ la început de an școlar, erau ocupați cu încadrări, avize sanitare, PSI, etc.
Pregătirea probei scrise a necesitat citirea și aprofundarea bibliografiei într-un interval de timp foarte scurt, iar procurarea lucrărilor de specialitate în management educațional a fost foarte grea, pentru că nu s-au găsit în librării. Este evident faptul că graba cu care s-a organizat acest concurs, în contextul legislativ actual, nu va conduce la depolitizarea funcțiilor de directori și directori adjuncți (mai ales în cazul concursului pentru ocuparea funcțiilor de directori din mediul rural), în condițiile în care doi dintre membrii comisiei de concurs sunt reprezentanți ai autori­tăților admi­nis­trației publice locale, care nu au nici cea mai mică legătură cu sistemul educațional, fără studii de specialitate și cunoștințe de manage­ment educațional, cu orientare politică și care, foarte probabil, vor evalua subiectiv candidatul agreat/ vor veni cu nota pregătită.
Am constatat, prin participarea ca observator, cum ambii repre­zentanți ai autorităților locale au votat cu 1 pe director și cu 10 pe contra­candidat sau profesorii care doreau schimbarea directorului au dat note de 2 și 3, acordând celuilalt candidat nota 10.
De asemenea, deși în metodologie era prevăzut clar că nu pot face parte din comisie persoane care sunt în conflict cu candidații și au fost semnate declarații în acest sens, totuși au participat și au acordat note mici, influențând semnifi­cativ rezultatul. Acest lucru va genera, desigur, acțiuni în instanță ale celor respinși. Așadar, ne întrebăm, cum vor reuși acești membri ai comisiei de concurs să acorde un punctaj corect la proba de evaluare a CV-ului și la proba de interviu, în cadrul căreia se susține oferta managerială, și planul operațional pentru un an sau, după caz, propunerea de proiect de dezvoltare instituțională a unității de învățământ!?
Din comisia de evaluare mai fac parte un membru din partea Inspectoratului Școlar și doi reprezentanți ai cadrelor didactice din unitate, care sunt minoritari și nu au un rol decizional și nici determinant în desfășurarea acestui concurs. Considerăm că se impune ca Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice să facă o analiză atentă asupra efectelor pe care le va produce în întregul sistem educațional desfășurarea intempestivă a acestui concurs și să adopte măsurile ce se impun pentru evitarea acestora, ținând cont de interesele superioare ale beneficiarilor primari ai educației!
Guvernul condus de Adrian Cioloș se mândrește cu faptul că este Executivul care a dat cei mai mulți bani Educației, în această vară, peste un miliard de lei. Se simte acest lucru la nivelul școlii gorjene, de pildă? În buzunarele dascălilor?
Guvernul condus de Dacian Cioloș, de la învestire și până în prezent, nu are niciun aport pentru Educație, nu a venit cu nicio propunere de schimbare în bine a sistemului de învățământ.
Se lucrează pompieristic, atunci când fac prezența în grabă la ședințele din Parlament, unele Hotărâri de Guvern fiind modificate după câteva săptămâni de la adoptare, de exemplu HG 582/2016 sau ordinul de ministru privind struc­­­­­tura anului școlar și altele.
Intrarea în vigoare a HG 582/2016 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii salarizării în sectorul bugetar pe care o lăuda domnul prim ministru a adus o creștere salarială în medie de 5% începând cu luna august și pentru încă 5% mai trebuie să așteptăm până în decembrie 2017.
Acele majorări de salarii care sunt în grila de salarizare au rezultat din adăugarea sporului de vechime la salariul de încadrare plus în medie 5%.
Așadar, salarizarea nemotivantă din sistemul de învățământ continuă, personalul din învățământ aflându-se în continuare pe poziția inferioară a grilei de salarizare.
Toate aceste inechități au condus la degradarea statutului social al personalului din învățământ. Vorbim de o categorie socio-profesională în care majoritatea salariaților au studii superioare.
Salariile mizere din Educație nu fac altceva decât să alunge spre alte domenii tinerii performanți, ceea ce conduce la scăderea interesului pentru această profesie și, implicit, a calității actului educativ.
Am asistat la o păcăleală atunci când Guvernul Cioloș a anunțat cu surle și fanfare, în luna august, bani mai mulți pentru Educație și pentru medici, în condițiile în care, în acest din urmă caz, peste 100 de milioane de euro din bugetul Sănătății au fost returnați?
Toți angajații din învățământ au sperat la ceva mai bun atunci când un profesor venit din învățământul preuniversitar a ajuns la cârma țării și, desigur, cunoaște problemele din învățământ, cu atât mai mult cu cât soția este colegă cu noi. Cu toate acestea, încă nu s-a întâlnit cu reprezentanții profesorilor și nu a dat un semn că îl interesează educația tinerei generații.
Concluzionând, domnule președinte Constantin Huică, spre ce credeți că ne îndreptăm? La ce ar trebui să ne așteptăm?
Spre ce ne îndreptăm? Ce așteptări mai avem? Ne aflăm la începutul unei noi campanii electorale, când se vor spune multe, vor exista din nou promisiuni privind investițiile în Educație, atât în ceea ce privește resursa umană, cât și baza materială. Dacă ajung la guvernare, îi mai vedem la deschiderea anului școlar cu pretenții să îi aplaudăm. De altfel, este singura perioadă în care „sunt interesați” de învățământ.
Ne întrebăm ce așteptări să mai avem de la actualul guvern atâta timp cât nu a putut să aplice gradual, la anumite termene, o nouă lege a salarizării bugetare, care ne dădea speranțe de mai bine, lege pe care reușisem să o creionăm, deși nu era înainte de campania electorală, împreună cu miniștrii Guvernului Ponta.
Atât cât se mai poate discuta și negocia cu actuala guvernare, reprezentanții FSLI încearcă să propună o lege a salarizării care să pornească de la următoarele principii: salariul debutantului cu studii superioare să reprezinte 2,5 x salariul minim brut pe țară garantat în plată; raportul dintre salariul maxim cu studii superioare și salariul debutantului cu studii superioare să reprezinte 2,2:1; ultima treaptă de salarizare să fie la peste 25 de ani vechime în învățământ; salariul pentru studii superioare de scurtă durată să reprezinte 95% din salariul cu studii superioare; salariul cu studii medii să reprezinte 85% din salariul cu studii superioare; personalul nedidactic să devină personal auxiliar specific sistemului de învățământ.
În aceste vremuri în care dascălul de școală românească este supus la multe schimbări, când unii dintre cei care ar trebui să-l prețuiască îl acoperă cu nepăsare, cu umilință sau chiar cu agresiuni verbale sau fizice, Măria Sa nu-și uită menirea de Apostol al neamului și duce cu îndârjire mai departe lumina învățăturii ce ne dă înțelepciunea și verticalitatea noastră, dăruire ce vine să suplinească lipsurile ce ar condamna viitorul nostru. „Cum arată școala astăzi, așa va arăta țara mâine” (Spiru Haret).
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU