Interviu cu prof. Simion Hancescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ

Stimate domnule preşedinte, de la învestirea în funcţie a Guvernului Grindeanu în luna ianuarie şi până în momentul de faţă nu s‑au scurs decât şase luni. Şi totuşi, ne aflăm într‑o situaţie complicată, cu restanţe în implementarea programului de guvernare şi cu un scandal politic de proporţii. Cum de s‑a ajuns aici, cum se simte Educaţia la o jumătate de an de la învestirea guvernului PSD‑ALDE?
S‑a ajuns în această situaţie pentru că, din nefericire, orgoliile şi interesele personale sunt mai presus decât raţiunea. Constatăm iată, că, după alegeri, poporul dând putere unor formaţiuni politice, acestea nu ştiu ce să facă cu ea şi s‑a ajuns la o situaţie anormală pentru o ţară normală, în care alianţa de la guvernare să lupte pentru a‑şi dărâma propriul guvern.
Speranţele au fost mari după alegerile din luna decembrie a anului trecut. Ce promitea noul guvern de atunci pentru educaţia românească, ce prevedea pentru şcoală şi pentru oamenii ei programul de guvernare al formaţiunii PSD‑ALDE?
Da, existau speranţe pentru că, gândindu‑ne la cei care au câştigat alegerile, automat ne gândim la programul lor de guver­nare. Acesta a fost atuul principal: cu programul de guvernare au câştigat voturile românilor, la maniera la care ştim. În acest ambiţios program de guvernare, şi Educaţia avea (are încă) un loc distinct. Noi sperăm că lucrurile se vor îndrepta până la urmă, aşa încât acel program de guvernare care a fost adoptat de parlament să fie şi transpus în practică.
Concret, care erau/sunt prevederile programului de guvernare PSD‑ALDE cu privire la Educaţie, domnule preşedinte?
În programul de guvernare apar lucruri legate şi de reforma curriculară, mult aşteptată atât de elevi, cât şi de cadrele didactice, pentru că avem mari probleme în momentul de faţă legate de programele şcolare pe care toată lumea le contestă. Ele sunt încă extrem de stufoase şi chiar dacă au fost modificate în anii trecuţi, în loc să se simplifice, sunt şi mai greoaie, mai greu abordabile de către elevi.
De asemenea, un alt obiectiv este înnoirea tuturor manualelor, precum şi elaborarea Legii manualului şcolar, care să reglementaze achiziţia manualelor şcolare pentru învăţământul preuniversitar.
Totodată, sunt şi prevederi referitoare la modernizarea infrastructurii şcolare, condiţie absolut necesară pentru a face un învăţământ de calitate.
Tot în actualul program de guvernare este prevăzută elaborarea unei noi Legi a Educaţiei Naţionale până la începutul anul 2018. Iată însă că au trecut şase luni de zile şi, din păcate, nu s‑a demarat absolut nimic.
De asemenea, referitor la resursa umană, mă refer, evident, la personalul didactic, se spune în programul de guvernare că, printr‑o nouă lege a salarizării, lucrurile trebuie regândite astfel încât cariera didactică să devină motivantă. În acest sens, se stipulează negru pe alb că salariile în învăţământ vor creşte de la 1 iulie 2017 cu 20%, iar de la 1 ianuarie 2018 cu 30 %. Din păcate, în Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice aceste termene de aplicare au fost decalate. Resursa umană este o componentă esenţială! Dacă nu este tratată aşa cum se cuvine această problematică a creşterilor salariale în învăţământ, nu putem discuta despre a atrage tineri performanţi către cariera didactică. Aceasta este cheia problemei.
Având însă în vedere ce se întâmplă acum pe scena politică, oamenii şi‑au pierdut speranţa că această lege va mai fi aplicată în forma adoptată de Parlamentul României. Ar fi trist dacă nu s‑ar ţine de cuvânt, pentru că, într‑adevăr, după alegerile din decembrie 2016, am sperat cu toţii că va fi bine şi pentru învăţământ.
Domnule preşedinte, speranţele au fost mari, cum stau lucrurile acum?
Da, speranţele au fost mari, iar acum este incertitudine totală. În momentul de faţă, nu putem spune că pentru şcoala românească lucrurile stau bine. Există deja, aşa cum am amintit, întârzieri, restanţe: despre Legea Educaţiei nimeni nu a mai spus nimic, despre reforma curriculară nimeni nu a mai amintit nimic. Ar trebui stabilit un calendar de dezbatere pe marginea Legii Educaţiei, ar trebui angrenaţi toţi factorii interesaţi în această dezbatere extrem de importantă. La fel ar trebui să se procedeze şi în ce priveşte reforma curriculară – aceasta trebuie făcută cu specialişti din sistem. Totul trebuie gândit în aşa fel încât să existe un orizont clar de aşteptare, să ştim când se vor finaliza.
Să sperăm că până la urmă înţelepciunea va triumfa şi cei de la putere vor lăsa orgoliile deoparte (din păcate, în momentul de faţă, acestea predomină) şi vor înţelege că ţara aceasta trebuie guvernată, că nu îşi pot bate joc de o ţară întreagă, pentru nişte ambiţii absurde.
Înainte ca scena politică să fie zguduită de cutremurul conflictului dintre PSD şi PSD, profesorii, nemulţumiţi de nerespectarea termenelor prevăzute în programul de guvernare cu privire la creşterile salariale, Legea Educaţiei, reforma curriculară, au ameninţat cu greva generală. S‑a renunţat la proteste sau doar au fost amânate?
Într‑adevăr, aşa este. Am fost foarte aproape de a declanşa greva generală în învăţământul preuniversitar, procentul colegilor care au spus „DA“ pentru grevă a fost de 47%, principala nemulţumire fiind poziţionarea salariariaţilor din educaţie în grila de salarizare. Chiar dacă se preconizează o dublare a salariilor în învăţământ în următori cinci ani, totuşi, pe o scară de la 1 la 12, un profesor s‑ar poziţiona foarte jos, acesta urmând să atingă nivelul maxim de salarizare după 25 de ani de muncă (este drept, mai repede decât acum, când un cadru didactic atinge nivelul maxim de salarizare după 40 de ani), coeficientul maxim cu sporul de vechime inclus ar ajunge la doar 2,76.
Ceea ce trebuie să înţeleagă cei care sunt la putere este că protestele au fost doar suspendate şi ele pot fi reluate după începerea anului şcolar. Ar fi fost şi o altă problemă, pentru că, pe fondul acestei crize politice, nu prea aveam cu cine sta de vorbă dacă se declanşa greva generală. Dar, aşa cum am declarat şi săptămâna trecută, chiar dacă greva nu a fost declanşată, guvernanţii nu trebuie să se culce pe o ureche, pentru că nemulţumirile în rândul membrilor de sindicat au rămas.
Moţiunea de cenzură a PSD‑ALDE contra Guvernului Grindeanu‑Jianu‑Ponta a trecut, Executivul a căzut. În opinia dvs., este acesta un lucru bun pentru Educaţie?
Indiferent de situaţie, indiferent că trecea sau nu, lucrurile nu se pot limpezi curând, indiferent de situaţie, Educaţia, ca şi celelalte sectoare, va fi afectată. Dacă e să ne luăm după declaraţiile din ultima perioadă, cu certitudine că sincope vor mai apărea în actul de guvernare şi de aici înainte. S‑a făcut afirmaţia de la nivelul cel mai înalt că este posibil să se revizuiască actualul program de guvernare şi evident că starea de incertitudine persistă. Să aşteptăm să vedem dacă nu vor fi probleme cu instalarea noului guvern, se pare că în parlament actuala putere are o majoritate fragilă şi pot să apară şi alte surprize. Din păcate, această criză a fost provocată artificial şi scoate în evidenţă imaturitatea clasei politice româneşti.
Pentru că am vorbit despre nemulţumirile din Educaţie, la ce trebuie să ne aşteptăm în următoarea perioadă, domnule preşedinte Simion Hancescu?
În momentul de faţă sunt examene în desfăşurare, apoi va veni vacanţa, dar după 1 septembrie, aşa cum spuneam puţin mai devreme, este posibil să apară din nou proteste. Nemulţumirile, aşa cum am spus, sunt multe. O situaţie nerezolvată este şi cea legată de plata sumelor restante obţinute prin sentinţe judecătoreşti; în momentul de faţă, plata acestora este incertă pentru anul 2017. În programul de guvernare se mai vorbeşte şi de acele vauchere de vacanţă a căror acordare s‑a amânat pentru decembrie 2018. Peste puţin timp ar fi trebuit să se facă o rectificare bugetară. Mă îndoiesc însă că pe scena politică lucrurile se vor limpezi şi că vom intra pe un făgaş normal atât de repede încât această rectificare să aibă loc. O altă problemă cu care ne‑am confruntat în aceste zile şi care a creat agitaţie în rândul pensionabililor din învăţământ a fost legată de pensionare. Urma ca de la 1 iulie, factorul de corecţie la punctul de pensie să scadă de la 1,14 la 1,05 şi era clar că cei care se pensionau după 1 iulie ar fi pierdut din cuantumul pensiei, deoarece reducerea factorului de corecţie asta presupunea, dar săptămâna trecută, în urma intervenţiei FSLI, s‑a găsit o soluţie în parlament astfel încât factorul de corecţie să rămână nemodificat până la finalul acestui an.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU