România, pe primul loc în UE la praticiparea studenților la mobilități internaționale

Potrivit celor mai recente date Eurostat, furnizate de Eurostudent, România se situează pe primul loc la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește participarea studenților la stagii de practică prin programul Erasmus+. Peste 60% dintre aceștia au avut o astfel de experiență în cadrul principalului program european de profil, în timp ce peste trei sferturi au participat la mobilități temporare de studiu în străinătate, prin același Erasmus+.

Potrivit unui sondaj publicat, recent, de Institutul de Științe ale Educației, în total, o treime dintre studenții români au participat la mobilități internaționale de orice fel, dintre acești participanți la mobilități internaționale, majoritatea optând pentru Erasmus+.

Un procent de 61% dintre studenții români care au avut stagii în afara țării au participat la stagii de practică prin acest program european. La diferențe semnificative față de România (52%, 50%, 44%, respectiv 42%), urmează Lituania, Letonia, Spania și Malta.

În ceea ce privește ponderea studenților care au participat la mobilități temporare de studiu prin acest program, datele furnizate arată că România rămâne la vârful clasamentului, după Letonia, Estonia și Ungaria, cu aproximativ trei sferturi dintre studenți care au participat la astfel de mobilități. Concret, este vorba despre 77% dintre tinerii români.

Raportul analizează participarea studenților la mobilități de studiu, stagii de practică, mobilități de studiu și stagii de practică, dar și alte tipuri de activități de studiu. Cumulat, o treime dintre studenții români au participat la cel puțin o astfel de mobilitate. 

Concret, România se situează pe locul patru la acest capitol, în clasamentul statelor participante la studiu, după Olanda (44%), Spania (40%), Malta (37%) și Estonia (35%): 6% dintre studenții români au participat doar la mobilități de studiu; 3% au participat doar la stagii de practică; 2% au participat atât la mobilități de studiu, cât și la stagii de practică; 24% au participat la alte activități de studiu.

Ponderea studenților români care aleg mobilități de studiu, adică activități care se desfășoară pe o durată de câteva luni, este mai redusă decât în majoritatea statelor, mai precizează Eurostudent. România este la același nivel cu Slovacia, Irlanda, Ungaria, Croația, Polonia și Azerbaijan.

Cei mai mulți studenți care aleg acest tip de mobilități sunt originari din Norvegia (10%), Malta și Estonia (9%), precum și Danemarca (8%).

Mai trebuie spus că majoritatea studenților români care aleg mobilități de studiu de orice fel în străinătate sunt, potrivit datelor furnizate de Eurostat, de sex masculin (37%) și au vârste cuprinse între 25 și 29 de ani (43%), cei mai mulți (41%) fiind înscriși la programe de studii extinse, adică licență și master integrat.

De asemenea, cca o treime dintre aceștia sunt dependenți de ajutorul financiar din partea familiei (32%), în timp ce 35% se întrețin din salariul câștigat, 27% dintre aceștia fiind dependenți financiar de sprijinul obținut din venituri publice.

În plus, studenții care au dificultăți financiare au participat aproape la fel de mult la aceste programe ca studenții care nu au, 34% dintre ei având dificultăți financiare, în timp ce 36% având o situație financiară care nu le periclitează studiile.

Același studiu arată că există diferențe majore în distribuția pe domenii a studenților români care au optat pentru mobilități internaționale. Cei mai mulți studiază în domeniile, precum inginerie, producție și construcții (20%), afaceri și administrație (15%) și medicină și stomatologie (14%).

La polul opus se află studenții de la Asistență Socială, Servicii, Farmacie (1%), Arhitectură și ubranism, precum și Științe umaniste (2%), procentul fiind unul mic și în cazul studenților care doresc să devină profesori, doar 4% dintre aceștia participând, la momentul realizării sondajului, la astfel de activități. 

Eurostudent este o bază de date fondată de Ministerele Educației din Germania și Olanda, în parteneriat cu Uniunea Europeană. Aceasta este axată pe caracteristicile sociale și economice ale sistemelor de învățământ superior din peste 25 de țări europene. Studiul a fost realizat în perioada 2021-2024 prin aplicarea unui chestionar comun de tip omnibus, pe un eșantion reprezentativ de 16.113 studenți români.