Comisia Europeană a înființat consorțiul european pentru infrastructuri de cercetare (ERIC) Aerosol, Clouds and Trace Gases Research Infrastructure (ACTRIS)/„Infrastructura de Cercetare a Aerosolilor, Norilor și Gazelor Minore”, cea mai mare infrastructură de cercetare atmosferică distribuită din lume.

Consorțiul cuprinde 17 țări, care pun în comun resurse, tehnologii, servicii și conlucrează în domeniul științei atmosferice: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, România, Spania, Suedia, Elveția. Grecia și Regatul Unit și-au exprimat interesul de a se alătura în etapele ulterioare.

Sediul statutar al consorțiului va găzduit de Finlanda, care va gestiona coordonarea general. Italia va gestiona accesul la serviciile consorțiului ACTRIS.

Calitatea aerului, prioritate națională

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării subliniază că „datele și serviciile au utilizare științifică, tehnologică și orientată spre inovare. Prin angajamentul lor, membrii demonstrează că cercetarea atmosferică și a calității aerului este o prioritate națională pentru cel puțin următorii cinci ani, susținând astfel excelența științifică în întreaga Europă”.

România este unul dintre statele membre fondatoare ale ACTRIS ERIC și una dintre țările care gazduiesc facilități centrale, asigurând servicii specializate pentru întreaga comunitate. Consorțiul românesc, ACTRIS-România, reunește institutele de cercetare și universitățile: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică (INOE), Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași (UAIC), Universitatea Dunărea de Jos din Galați (UGAL), Institutul Național pentru Cercetări Aerospațiale Elie Carafoli (INCAS).