„În momentul de față, România este la vârful cercetării. Este un moment istoric. Ne aflăm la vârful științei laserelor. Este frumos la acest proiect și faptul că pune împreună toți acești oameni buni în aceeași echipă, să lucreze pentru același țel. Trebuie să mulțumim României, Franței și Europei“. O spune profesorul Gérard Mourou, laureat al Premiului Nobel, referitor la performanțele românești realizate la centrul ELI-NP. Este cel mai în măsură să se pronunțe: creatorul teoriei pe a cărei bază e construit laserul de la Măgurele, inițiatorul proiectului paneuropean ELI, laureat Nobel în fizică, împreună cu Arthur Ashkin (SUA) și Donna Strickland (Canada) în 2018, deci activ în plină actualitate a științei, nu reactivat prin citări la nevoie din străfundurile bazelor de date; dincolo de toate, departe de interese și influențe politicianist-contractuale. De altfel, din această arie sunt de adus cu soliditatea lor argumente prin care poate fi caracterizat ELI-NP.
Răspuns pozitiv la putere maximă de funcționare
Performanța științifică a Centrului Internațional de Cercetare Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP), cea mai avansată infrastructură de cercetare din lume în domeniul laserelor de mare putere, coordonat de acad. Nicolae-Victor Zamfir – tragerea primului puls laser de 10 PettaWatts (PW), altfel spus, zece milioane de miliarde watts, cea mai mare putere din lume a unui fascicul laser – a fost precedată de etape marcând fiecare la momentul ei câte o performanță pe o traiectorie ascendentă a cunoașterii. În ordine inversă, în martie anul trecut, puterea de 10 PW a fost doar atinsă ca putere maximă pentru care sistemul a fost proiectat, după ce în februarie fusese atins un nivel intermediar de 7 PW, iar și mai înainte, reușise testarea la nivelul de 3 PW.
De data aceasta, nu a fost numai o atingere a puterii maxime într-o fracțiune de timp, ci o oră întreagă, perioadă în care au fost trase 33 de pulsuri cu puteri între 3 PW și 10 PW, 10 dintre aceste pulsuri fiind trase la puteri mai mari de 10 PW. A fost angrenat întregul sistem laser din centrul ELI-NP, format din amplificatoare, compresor, sistem de transport al fasciculelor laser, demonstrându-se astfel că toate componentele sunt funcționale pe tot fluxul. Testările anterioare fuseseră realizate prin utilizarea doar a unei părți din echipament.
Pulsuri laser în interacțiune cu materia
Experimentele pentru investigarea interacțiunii pulsurilor laser de mare putere cu materia au început la ELI-NP în primele luni ale anului în curs. Cercetătorii de pe platforma fizicii explică în termeni specifici domeniului că „obiectivul experimentului îl reprezintă studierea efectelor optice neliniare în materiale solide cu scopul de a scurta durata pulsurilor laser pentru cercetări de fizică nucleară și aplicații conexe. În acest sens, a fost folosit un braț al celui mai puternic sistem laser din lume. Experimentul a demonstrat performanța atinsă de echipa de operare a ELI-NP și a furnizorului sistemului laser de mare putere, Thales, de a livra pulsuri laser la cerere pentru utilizatorii centrului de cercetare de la Măgurele“.
Soluții pentru provocările schimbărilor climatice
Din 2021, trecerea este la etapele de experimente prin utilizarea puterii integrale a laserului. Lansarea unor experimente având la bază folosirea sistemului de laser de mare putere în crearea unor tehnologii nucleare noi pentru producere de energie în condițiile viitorului dominat de preocupările față de protecția mediului a fost deja abordată în dialogul purtat de cercetători de la ELI-NP cu profesorul Gérard Mourou de la Ecole Polytechnique – International Center for Zetta-Exawatt Science and Technology (IZEST) din Franța, membru al International Scientific Advisory Board al Centrului Internațional de Cercetare ELI-NP, în contextul prezenței savantului francez la Măgurele, în vara acestui an. A fost conturată efectuarea unor experimente prin colaborare între cercetători de la ELI-NP și echipa profesorului Mourou, cu sublinierea celor două părți că, „ținând seama de potențialul enorm al Centrului
ELI-NP pentru a oferi soluții la provocările globale legate de schimbări climatice și energie, s-au discutat, în particular, experimente legate de folosirea sistemului de laser de mare putere în elaborarea de noi tehnologii nucleare de producere a energiei cu poluarea la minimum a mediului“.
Recunoaștere ca obiectiv special de interes național al României
La nivel național, Centrul Internațional de Cercetare ELI-NP beneficiază de recunoașterea cuvenită prin Hotărârea Guvernului României nr. 431/27.05.2020 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 786/2014 privind aprobarea Listei instalațiilor și obiectivelor speciale de interes național, finanțate din fondurile Ministerului Educației și Cercetării Științifice (titulatura la data actului normativ inițial).
Instalațiile și obiectivele speciale de interes național sunt definite ca „structuri de cercetare-dezvoltare, fără personalitate juridică, ce funcționează în cadrul unei unități de cercetare-dezvoltare cu personalitate juridică, acestea asigurând sprijinul științific și tehnologic pentru unul sau mai multe domenii din Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare, Inovare, dar și suport logistic pentru cooperări internaționale“.
În această calitate, ELI-NP beneficiază de finanțare din partea Ministerului Educației și Cercetării de la bugetul de stat, capitolul „Cercetare fundamentală și cercetare-dezvoltare“, aflându-se în administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH) București, institut în coordonarea Ministerului Educației și Cercetării.
Conform criteriilor de evaluare, Executivul certifică valoarea și importanța Centrului Internațional de Cercetare de la Măgurele: „Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP) a atins un nivel de maturitate tehnică și funcțională, laserul fiind în parametrii proiectați, are un rol de suport major pentru activitatea de cercetare-dezvoltare în domenii strategice ale economiei naționale, asigurând, totodată, suportul științific, tehnic și logistic pentru cooperări internaționale, inclusiv în diverse programe de infrastructuri pentru cercetare la care România este parte. La această dată, România dispune de cea mai avansată infrastructură de cercetare din lume în domeniul laserelor de mare putere. În cadrul acesteia, au fost recepționate și sunt date în exploatare: clădirile speciale și sistemul geotermal care asigură condițiile de mediu necesare funcționării aparaturii științifice, sistemul de lasere de mare putere cu două brațe de 10 PW, două brațe de 1 PW, două brațe de 100 TW, laboratorul de ținte pentru interacția laser cu materia, laboratorul optic, precum și toate ansamblurile experimentale prevăzute de proiectele tehnice ale experimentelor, aprobate de Comitetul Științific Internațional al ELI-NP. Pe lângă confirmarea funcționalității și livrarea parametrilor proiectați pentru Sistemul Laser de Mare Putere, au fost realizate și primele experimente cu acesta la brațele de putere mai mică, ceea ce reprezintă o premieră mondială“. De asemenea, guvernul însuși accentuează că „este absolut necesară susținerea operării acestui sistem pentru demararea tuturor experimentelor preconizate în această perioadă cu acest sistem. O amânare a acestora din lipsa susținerii interne va conduce la pierderea priorității României în a realiza și publica rezultate la frontiera cunoașterii și a dezvoltărilor tehnologice, având în vedere că în această perioadă alte națiuni ar putea să-și dezvolte propriile infrastructuri de cercetare“.
Prioritate națională asumată politic
ELI-NP a fost inclus ca prioritate națională asumată politic în Planul național de investiții și relansare economică, Guvernul României, iulie 2020. În capitolul „3.4 Infrastructura pentru educație. Programe/Proiecte de infrastructură educațională și de cercetare“, lucrarea programatică evidențiază „continuarea proiectului Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics ELI-NP (Laserul de la Măgurele), în condițiile în care este cea mai avansată unitate de cercetare din lume în domeniul fizicii fotonucleare“.
