Pe 14 iulie 2021 a fost publicat Raportul România Educată, proiect al Președintelui ­României, Klaus Iohannis, asumat prin memorandum de Guvernul României. Bazat pe cel mai amplu proces de consultare publică în domeniul educației din perioada postdecembristă, Proiectul România Educată a pornit de la proiecția viitorului, imaginând provocările acestuia pentru societatea prezentului.

S-a încheiat astfel un proces eminamente deschis și participativ, care a început în 2016 cu un chestionar online la care am primit peste 8.000 de răspunsuri unice. Au avut loc, de atunci, opt conferințe regionale tematice cu peste 1.000 de participanți, multiple evenimente de consultare organizate de entități terțe și o etapă de consolidare, desfășurată între 2017 și 2018, când șapte grupuri de lucru cu experți din societatea civilă și din administrația publică locală și națională au dezbătut temele prioritare ale proiectului. După lansarea, la finalul anului 2018, a rezultatelor preliminare, acestea au fost puse în dezbatere publică și completate prin dezvoltarea de rapoarte complementare pe o serie de teme-cheie. Astfel, au fost elaborate, în cooperare cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și cu sprijinul Programului de sprijin pentru reforme structurale al Uniunii Europene, patru documente de politici publice pe următoarele teme: (1) ca­­rieră didactică, (2) management educațional, (3) echitate și (4) educație timpurie. Tot în această etapă, operaționalizarea proiectului a fost inclusă ca angajament în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024. În ultimă instanță, finalizarea Proiectului România Educată prin publicarea raportului final, în 2021, a presupus integrarea feedback-ului primit și actualizarea raportului cu evoluțiile recente, inclusiv cu lecțiile învățate în contextul pandemiei de COVID-19 și cu rezultatele consultărilor cu coaliția de guvernare, membrii comisiilor de învățământ din Parlamentul României și ONG-urile (derulate în iulie 2021).

Procesul de consultare a fost unul laborios și îndelungat, plecând de la premisa că obiectivul asumat de către Președintele României, domnul Klaus Iohannis, ca inițiator, nu a fost niciodată ca România Educată să ofere încă o soluție de moment, actualul sistem de educație reflectând pe deplin consecințele acestui tip de intervenții practicat pe termen lung. Ceea ce România Educată a promis, chiar de la început, a fost o viziune care să țină cont de punctele de vedere ale tuturor celor consultați și, ulterior, o viziune care să integreze lecțiile pandemiei. Mai mult, în procesul de consultare a fost ridicată problema schimbărilor sociale, economice și naturale globale – de exemplu îmbătrânirea populației, schimbarea naturii meseriilor sau creșterea concurenței dintre țări.

Un calendar pentru implementarea Proiectului România Educată

Nu este o noutate pentru nimeni că orice moment electoral deviază atenția de la subiectele care îi preocupă cu adevărat pe cetățeni. Deși programele electorale promit acțiuni de substanță, iar educația este un subiect nelipsit în orice material de campanie, apare riscul unei politizări a principalelor teme și a unor dificultăți suplimentare în construirea sprijinului necesar pentru ca schimbările să fie unele de substanță. Tocmai din acest motiv lansarea raportului România Educată a fost corelată cu un moment de calm electoral, urmat de mai bine de doi ani fără alegeri. Momentul ales este favorizat și de faptul că actuala coaliție de guvernare este promotoarea ideii de construcție temeinică, iar opoziția și-a declarat susținerea pentru un proces de reformă pe termen lung. La aceasta se adaugă sprijinul unei părți semnificative a me­diului academic și de expertiză, dar și al mediului privat. În plus, trebuie amintit că proiectul are șansa unor alocări financiare semnificative pentru sectorul de educație, atât în exercițiul financiar 2021-2027, cât și în Planul Național de Redresa­re și Reziliență (unde deja au fost prevăzute fonduri de 3,6 miliarde euro, alături de 400 milioane de euro pentru reabilitări de clădiri școlare prin Rennovation Wave).

Linii directoare ale măsurilor propuse prin Proiectul România Educată

Deși structura sistemului de învățământ rămâne preponderent aceeași, luând în considerare limitările cadrului legislativ și infrastructura școlară, există o serie de propuneri care au menirea să aducă o claritate conceptuală și să crească eficiența și autonomia sistemului, de exemplu: susținerea și dezvoltarea educației timpurii, proiectarea unei rute complete pentru învățământul profesional-dual, centrarea pe competențe și creșterea obiectivității examenelor de la final de ciclu etc. Experiențele anterioare indică o lipsă de apetit la nivelul sistemului pentru schimbări de structură care nu au beneficii suficient de clare. Strict pe plan administrativ, sprijinim ideea de autonomie asimetrică pentru un grad mai mare de libertate acordată școlilor care pot asigura un proces educațional de calitate, dar și măsuri de sprijin pentru școlile cu resurse limitate. Structurile de coordonare vor funcționa la nivel județean, într-o manieră colaborativă, cu accent pe trei mari dimensiuni – creșterea calității procesului educațional, ma­nagementul rețelei școlare și al resursei umane, dar și oferirea de sprijin relevant școlilor și cadrelor didactice (formare continuă, mentorat, accesarea fondurilor europene, digitalizare etc.). Ceea ce a de­­venit însă clar pe parcursul etapelor de consolidare a propunerilor este că fără o reformă administrativă – și România Educată nu își propune să se substituie acestui demers necesar – guvernanța din învățământ va trebui să se muleze pe actuala structură a administrației publice locale și regionale.

Totuși, vor exista schimbări în interiorul sistemului. Mizăm pe o mai mare flexibilitate și pe o centrare a educației pe nevoile fiecărui elev. De exemplu, vor exista trei rute de învățământ secundar superior (vocațional, profesional și teoretic) care conferă aceleași drepturi ab­solvenților și permit inclusiv schimbarea rutei. Investim în reducerea abandonului școlar și în alfabetizarea funcțională a elevilor. Totodată, susținem măsuri concrete legate de echitate, de digitalizare și de cultivare a rezilienței. Va exista un pa­­lier de educație de nivel 5 consolidat, între studiile secundare și cele terțiare, în conformitate cu cerințele pieței muncii și cu bunele practici europene. Acest palier va fi asigurat de către școlile postliceale, dar și de către actualele colegii terțiare non-universitare, care vor putea fi înființate de universități (asemeni altor forme de învățământ preuniversitar), dar nu au rang de studii universitare și, evident, nu se substituie necesității promovării examenului de Bacalaureat pentru a avea acces la acestea.

Propunem totodată consolidarea ideii de curriculum bazat pe competențe, de data aceasta cu o punte clară spre zona de evaluare. De aceea, ne dorim un Bacalaureat bazat pe competențe și corelat cu nevoile secolului XXI, unul care să ușureze un proces obiectiv de corectare și să asigure o comparabilitate reală între examenele din diverși ani, pentru a putea măsura obiectiv efectele reformelor asupra performanței sistemului de educație.

de Ligia Deca – consilier prezidențial

Articolul integral poate fi citit în revista Tribuna Învățământului nr. 20-21 / august-septembrie 2021