După 5 ani de dezbateri publice și de consultări cu privire la reformarea sistemului de educație, proiectul Președintelui Klaus Iohannis România Educată a fost asumat în această vară de guvernul condus de Florin Cîțu prin memorandum, Executivul angajându-se să înființeze un grup de lucru interministerial, coordonat de premier, în vederea elaborării pachetului legislativ necesar implementării proiectului, până la 1 octombrie. Vor urma consultări cu actorii din domeniul educației – federațiile sindicale, asociațiile de părinți, de elevi și de studenți, ONG-uri, companii etc. –, astfel încât pachetul legislativ să fie definitivat nu mai târziu de luna noiembrie a acestui an. În 2016, Klaus Iohannis ne promitea un nou sistem de educație, care să se ridice la standardele europene actuale, un proiect extrem de ambițios menit să salveze un sistem aflat în derivă și, implicit, să salveze viitorul țării. „Vă invit, spunea atunci președintele, să construim împreună o viziune și un set de obiective de țară, iar în 2018, promovând un mix legislativ coerent, să spunem start reformei pentru România Educată“.
Rezultat al „celei mai ample consultări postdecembriste din domeniul educației“ (după cum subliniază Administrația Prezidențială), proiectul a fost elaborat ținându-se seama de opțiunile și opiniile tuturor actorilor din educație, de așteptările cetățenilor și de recomandările experților în domeniu. Proiectul nu reprezintă în sine o nouă lege a educației, ci „oferă reperele necesare pentru o reformă coerentă a legislației primare și secundare“.
Proiectului România Educată i se va aloca 12% din bugetul total al Planului Național de Redresare și Reziliență, adică 3,7 miliarde de euro.
Etapele proiectului
Din 2016 până în vara acestui an, Administrația Prezidențială a derulat o dezbatere publică privind educația din România, ale cărei prime două etape au avut loc între anii 2016 și 2018. La finalul acestor trei ani, au rezultat „o viziune de țară și obiectivele aferente pentru educația și cercetarea din România, la orizontul anului 2030, alături de o serie de propuneri de politici publice pe temele desemnate ca fiind prioritare în cadrul proiectului“. Obiectivele pe care și le propune ambițiosul proiect prezidențial vizează cariera didactică, echitatea sistemului educațional, profesionalizarea managementului educațional, învățământul profesional și tehnic de calitate, autonomie, internaționalizare și calitate în învățământul superior, educație timpurie, evaluarea elevilor și a studenților. A urmat o nouă și amplă dezbatere publică pe marginea rezultatelor în cadrul unei noi etape a proiectului, din decembrie 2018 până în această vară.
Diferențe față de alte proiecte de reformă în domeniul educației
Spre deosebire de alte încercări reformatoare postdecembriste din domeniul educației, mai mult sau mai puțin inspirate (în marea majoritate oglindind viziunea unei singure minți), Proiectul România Educată s-a bazat pe o largă consultare, „întrucât și-a propus, de la început, să coaguleze o parte cât mai mare din populația țării în jurul inițiativei de a construi împreună un viitor pentru educația din România“, accentuează Administrația Prezidențială. În acest sens, toate contribuțiile, propunerile au fost valorificate, ele fiind cele care au determinat selecția a șapte teme prioritare și introducerea unor obiective și acțiuni în documentele proiectului.
Președintele Klaus Iohannis reiterează că „România are un potențial de dezvoltare extraordinar, iar oamenii sunt cea mai de preț resursă a sa. Pentru a valorifica însă această resursă, este esențial ca educația să își recâștige importanța cuvenită. Educația dă direcția unei vieți și a unei țări (…) România Educată este proiectul generațiilor viitoare, fundamentul pe care să putem construi România următorilor 100 de ani (…) România Educată nu este primul demers care și-a propus să îmbunătățească învățământul românesc, dar este rezultatul maturității la care am ajuns în politicile educaționale. Am încercat să învățăm din lecțiile trecutului și să recunoaștem contribuțiile valoroase care au existat“.
Țintele proiectului
România Educată și-a fixat mai multe ținte care ar trebui atinse până în anul 2030: creșterea finanțării educației pentru atingerea unui procent minim de cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE; scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult 10%; reducerea cu minimum 50% a ratei de analfabetism funcțional (care, în prezent, la noi este cea mai mare la nivel european), astfel încât, la orizontul 2030, să ajungă la cel mult 20%; până în 2030, toți profesorii să aibă competențe digitale de bază (inclusiv de predare prin instrumente digitale – digital literacy) și cel puțin 85% dintre elevii de clasa a VIII-a să aibă competențe digitale de bază. De asemenea, până în 2030, cel puțin 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare, iar 30% dintre copiii de până în 3 ani vor participa la educația preșcolară instituționalizată.
Până în 2030, vor fi construite, la nivel național, 2.500 de creșe eficiente energetic. Până în 2025, va fi realizat un curriculum național pentru toate nivelurile de educație timpurie. Până în 2030, cel mult 20% dintre tinerii în vârstă de 15 ani vor mai avea competențe scăzute la citire, matematică și științe conform metodologiei testelor PISA (în prezent, înregistrăm o pondere de 41% citire, 47% matematică și 44% științe).
În ceea ce privește învățământul superior, România Educată își propune ca până în 2030 20% dintre absolvenții de licență și master să participe la programe de mobilitate externă, iar 40% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani să fie absolvenți de studii superioare. Din totalul studenților înmatriculați, cel puțin 10 procente vor fi studenți internaționali și minimum 30% din totalul cursurilor din învățământul superior vor fi opționale, oferind, astfel, studenților „posibilitatea de a-și particulariza și adapta formarea la complexitățile în creștere ale pieței muncii“.
Noutățile proiectului
Proiectul conține câteva noutăți care suscită în mod deosebit interesul mediului educațional și al societății civile. O astfel de noutate o constituie înființarea colegiilor universitare la care admiterea să se facă fără Bacalaureat.
O altă noutate o constituie Bacalaureatul unic bazat pe competențe minime (asemănător testelor PISA). Examenul de Bacalaureat va contura un profil național de absolvent, pe care toți elevii trebuie să îl dețină, indiferent de linia de învățământ urmată.
O noutate va apărea și la nivelul învățământului liceal, unde ar urma să existe trei rute – teoretică, profesională și vocațională – fiecare de câte 4 ani, finalizate cu examen de Bacalaureat. Învățământul profesional constituie, după cum se vede, o prioritate pentru guvernul actual, deoarece lipsa de meseriași în țara noastră este acută, în timp ce interesul absolvenților de gimnaziu pentru liceele tehnologice a fost și anul acesta foarte scăzut. Va fi simplificată posibilitatea de transfer al elevilor de la o filieră de liceu la alta, pe baza competențelor.
O premieră o reprezintă și posibilitatea de a se institui examen de admitere la liceu înainte de desfășurarea Evaluării Naționale, acolo unde cererea depășește oferta. Propunerea este îmbrățișată cu entuziasm de unitățile de învățământ liceal de elită, deoarece ele însele și-au manifestat, în mai multe rânduri, în ultimii ani, dorința de a organiza examene de admitere.
Articolul integral poate fi citit în revista Tribuna Învățământului nr. 20-21 / august-septembrie 2021
