Experiența României în educația și cercetarea pe tema Holocaustului a fost evidențiată în conferința regională „Distorsionarea Holocaustului și Educația: Provocări actuale și emergente. Măsuri naționale în vigoare”, organizată la București de Cancelaria prim-ministrului României și Departamentul de Stat al SUA, cu sprijinul președinției-în-exercițiu a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, al Președinției Marii Britanii a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului și în consultare cu Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului.
Luminița Odobescu, ministrul afacerilor externe: „România are o experiență amplă în ceea ce privește cercetarea, educația și memoria Holocaustului. Suntem pregătiți să ne împărtășim experiența, în special cu partenerii noștri din Europa Centrală și de Est. Ministerul român de Externe a susținut aceste eforturi și va continua în acest sens. Strategia națională pentru combaterea antisemitismului, recent adoptată, este un exemplu în acest sens.
Evenimentele din 7 octombrie 2023 și ce a urmat ne-au amintit de consecințele teribile ale distorsiunii, negării istoriei Holocaustului și ale antisemitismului. De asemenea, ne-au amintit că avem nevoie să facem și mai multe eforturi pentru a preveni asemenea evenimente dezastruoase.”
Dragoș Hotea, consilier de stat, coordonator al Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2024-2027, a prezentat progresele realizate de România în ultimii 20 de ani, în domeniu, subliniind că, din 2002, România are o legislație specifică care penalizează negarea Holocaustului, în 2004 a instituit Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului pe 9 octombrie și, în 2020, 2 august, ca Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului Romilor – Samudaripen: „Ferm dedicată trecutului său istoric și căutând să-și îndeplinească datoria față de propriii cetățeni, România acordă și pensii pentru supraviețuitorii Holocaustului persecutați pe motive entice. Pe măsură ce ne angajăm în discuții despre istorie, adevăr și educație, ni se amintește de responsabilitatea crucială pe care o avem, nu numai de a onora amintirile victimelor, ci și de a proteja adevărul pentru generațiile viitoare. Pentru România, înființarea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel a fost crucială în acest sens. Mai recent, am introdus subiectul Istoria evreilor. Holocaustul pentru elevii de liceu ca disciplină obligatorie. De asemenea, lucrăm la deschiderea noului Muzeu Național de Istorie a Evreilor din România și Holocaustului și continuăm să sprijinim Federația Comunităților Evreiești din România cu finanțare pentru proiecte de restaurare.”