Doamnă inspector general, agenda reformei este dominată în această perioadă de o temă foarte importantă, de care depinde evoluţia educaţiei româneşti: planul-cadru. Cele patru variante au stârnit un val de nemulţumiri şi îngrijorări ale cadrelor didactice din teritoriu, ale universităţilor şi ale Academiei Române. Care este părerea dvs. despre viziunea, structura şi prevederile acestor patru variante?
Având în vedere elementele de noutate care se regăsesc în variantele de plan-cadru pentru clasele V-VIII propuse de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, în raport cu paradigma planului-cadru actual, Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman a organizat un ciclu de dezbateri publice menite să identifice oportunităţile sau limitele generate de această redimensionare a curriculumului după următoarea tematică: relevanţa planului-cadru, ca instrument de politică educaţională, pentru parcursul educaţional al unui elev, repere şi principii de dezvoltare curriculară, criterii de evaluare a planului-cadru; structura planului-cadru, organizarea pe arii curriculare, raportul CDS – opţional integrat; opţiuni pentru o variantă de plan-cadru, plan-cadru de învăţământ versus profilul de formare a elevului, propuneri de îmbunătăţire, argumente.
Noul design ofertat de aceste variante de plan-cadru pentru învăţământul gimnazial are ca raţiune continuarea unui proces de inovare curriculară deja existent, reperabil în învăţământul primar, la nivelul elevilor de clasa a III-a. Dacă la gimnaziu se asigură o continuitate pentru ceea ce s-a început în ciclul primar, nu mă îndoiesc de faptul că, în momentul adoptării unui nou plan-cadru pentru gimnaziu, va fi urmărit principiul continuităţii şi în ciclul liceal.
Cred că, în absenţa unei abordări sistemice, nu putem vorbi de o formulă potrivită, în măsură să asigure copilului un parcurs educaţional optim, rezultat din nevoile specifice de dezvoltare ale acestuia. În aceste condiţii, planul-cadru va putea să ajute la construcţia unui profil dezirabil al absolventului de gimnaziu, bazat pe competenţele-cheie.
Ca om al catedrei, ce părere aveţi despre reducerea numărului de ore la Limba şi literatura română şi la Istorie? Ce părere aveţi despre eliminarea Latinei din planul de învăţământ?
Consider că cele trei discipline la care faceţi referire sunt la fel de importante în educaţia copiilor noştri, întrucât prin studiul acestora se asigură reperele formării lor ca oameni cu un sistem de valori solid şi cu o cultură generală bogată, ca cetăţeni cu o identitate europeană ce nu poate fi concepută în absenţa identităţii româneşti, ea însăşi neexistând fără dimensiunea sa latină.
Care credeţi că sunt implicaţiile acestor măsuri asupra elevilor, asupra formării, culturii, identităţii lor?
Pornind de la cele afirmate anterior, pot afirma că, prin repartizarea unui număr insuficient de ore pentru disciplinele menţionate, există riscul ca, pe termen lung, aprecierea valorilor culturale româneşti de către elevi să fie afectată.
Care sunt implicaţiile acestor măsuri asupra resurselor umane, cadrelor didactice din sistem, din judeţul Teleorman?
Reducerea numărului de ore ar implica şi reducerea numărului de cadre didactice de profil… Reducerea numărului de ore la unele discipline în noul plan-cadru pentru gimnaziu ar presupune şi apariţia unor modificări la nivelul încadrării cu personal didactic din învăţământul preuniversitar. Evident că diminuarea numărului de ore la clasă atrage după sine diminuarea numărului de norme didactice.
Am primit în ultima vreme la redacţie luări de poziţie critice faţă de aceste măsuri, de la catedre, colective didactice şi profesori din toată ţara. Care este reacţia cadrelor didactice din judeţul Teleorman faţă de variantele de plan-cadru?
Din opiniile formulate în cadrul întâlnirilor prilejuite de aceste dezbateri publice, eliminând subiectivismul inerent al unora dintre participanţii la dialog, a reieşit că toate variantele de plan-cadru au plusuri şi minusuri, oricare dintre acestea necesitând îmbunătăţiri. Astfel, pentru fiecare variantă au fost identificate următoarele aspecte:
Varianta 1 valorifică trunchiul comun actual, asigurând continuitatea cu planurile actuale, asigurând o tranziţie mai uşoară de la primar la gimnaziu.
Varianta 2 consolidează studiul ştiinţelor naturii şi al tehnologiei, introducând disciplinele fizică şi chimie la clasele a V-a şi a VI-a. Cadrele didactice şi părinţii sunt circumspecţi faţă de ora de fizică, de exemplu, care nu poate fi „coborâtă” la clasa a V-a, întrucât noţiunile nu pot fi transmise mai simplu decât la clasa a VI-a. De aceea, se apreciază că nu este benefic studiul fizicii şi al chimiei la clasa a V-a, respectiv la clasa a VI-a, elevii de la aceste clase nefiind pregătiţi să interpreteze fenomene fizice şi chimice, mai ales că fizica este concepută după model matematic.
Varianta 3 asigură valorificarea capacităţii integratoare a ariei Om şi societate (cu o mai puternică valoare atitudinală şi relaţională). Creează oportunităţi pentru o implicare mai mare a elevilor în viaţa comunităţii. Este benefic faptul că accentul se deplasează spre disciplinele socioumane, deoarece pregătesc elevul pentru societate. Totuşi, pentru asemenea discipline este nevoie de un personal specializat. În acelaşi timp, prin varianta 3, numărul orelor de studiu pentru a doua limbă străină este redus cu o oră (clasa a V-a).
În toate cele trei variante de plan-cadru este diminuat numărul de ore la disciplina limba şi literatura română, iar opinia generală este că numărul de ore de limba română nu poate fi redus, întrucât aceasta este disciplină de examen.
Care este, doamnă profesor, opinia elevilor şi părinţilor din şcoala teleormăneană în această privinţă?
Din punctul de vedere al unor părinţi, planul-cadru actual este bun, însă aceştia apreciază că un învăţământ nu este performant fără bani. Motivul pentru care ar putea fi totuşi acceptată schimbarea este acela că elevii nu au nevoie numai de teorie, ci şi de discuţii, de mai mult dialog, iar interesul elevului trebuie să primeze.
Pe de altă parte, părinţii subliniază că trebuie acordată atenţie orientării pe care o dă şcoala copilului, deoarece se pune tot mai des întrebarea: Pentru ce vrem să fie pregătit copilul?
Care sunt aşteptările dvs. privitoare la noul plan-cadru pentru gimnaziu?
Toate aceste dezbateri publice, în care au fost implicaţi mulţi dintre factorii educaţionali, s-au desfăşurat în termenii transparenţei, dar şi ai unei deschideri totale. Sper ca varianta finală de plan-cadru să reprezinte soluţia cea mai bună, care, în mod obligatoriu, trebuie să fie urmată de elaborarea unor programe aerisite, de alocarea unor fonduri mai mari pentru învăţământ, în aşa fel încât să se creeze medii de învăţare cât mai atractive, ca premise ale formării unei generaţii armonios dezvoltate.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU