Rezolvăm probleme sau învățăm să rezolvăm probleme?

Rezolvăm probleme sau învățăm să rezolvăm probleme?Școala în ansamblul ei presupune un efort zilnic, din partea elevilor, de a rezolva probleme. Tot acest proces este gândit pentru a dezvolta o înțelegere profundă a conținutului de studiat. Copiii rezolvă probleme zilnic, dar îi învățăm și care este „bucătăria“ internă a întregului proces? Ne gândim doar pentru moment, la elevul din bancă sau și mai târziu, la viitorul adult și la modul în care el o să vadă viața? Ne gândim că elevul trebuie să învețe încă din băncile școlii că, în momentul în care o să ajungă adult trebuie să facă mult mai mult, să înțeleagă fenomenul în complexitatea lui, să găsească date, informații, să construiască strategii, să ajungă la soluții – și toate acestea singur, fără ajutorul vreunui profesor?

Pentru a putea face o acțiune de asemenea anvergură ar trebui să înțelegem fenomenul din lăuntrul său și să ne asigurăm că elevul înțelege nu doar să rezolve probleme, ci și că o să deprindă un mod de lucru care să-i folosească toată viață.

Cum putem defini rezolvarea de probleme? Cummins (2013) spune că „rezolvarea problemelor înseamnă căutarea mijloacelor de reducere a diferențelor dintre ceea ce ne propunem (obiectivele noastre) și starea actuală“.

Arnold Goldstein ne oferă, la rândul său, câțiva pași importanți pentru a-l învăța pe elev cum să rezolve aceste probleme complexe în momentul în care le întâlnește în viața lui.

Analiza situației

În primul rând, este important ca elevul nostru să învețe să analizeze bine situația, să își dea seama cu ce are de-a face. Taibbi (2018) observă că, pur și simplu, uneori nu îți dai seama de unde să începi… Autoarea concluzionează că atunci când te simți copleșit sau prins, totul se simte ca un amestec, problema se simte atât de uriașă încât simți că nu o poți cuprinde. Iată de ce este importantă o perspectivă pozitivă privind modul în care abordezi orice problemă și să nu renunți în fața momentelor de eșec…

Definirea problemei

Abia în al doilea rând problema trebuie identificată și definită. Trebuie spus că, de multe ori, problema nu este foarte clară și o bună analiză a situației o să ne ofere cheia pentru a înțelege unde este de fapt problema. Greșeala pe care o fac, indiferent de domeniu, rezolvatorii de probleme neexperimentați, spune ­Cummins (2013), este că ei tind să sară direct la etapa de soluționare a rezolvării problemelor, cu consecințe de obicei dezastruoase deoarece prima soluție care îți vine în minte este pusă în joc. Greșeala făcută este că nu a fost înțeleasă pe deplin problema înainte de a se trece la rezolvare și, prin urmare, încercările soluționare tind să eșueze atunci când apar erorile.

Cei care sunt buni rezolvatori de probleme tind să petreacă mai mult timp dezvoltând o înțelegere completă a problemei, spune autoarea, comparând ceea ce știu în prezent despre problemă cu ceea ce ar trebui să știe pentru a obține o imagine completă a situației.

Culegerea de informații

Al treilea pas îl reprezintă culegerea de informații din punctul de vedere al copilului (chiar dacă avem de-a face cu păreri, fapte și informații cunoscute sau necunoscute pentru moment).

Și nu este doar atât: un demers important în acest moment este acela ca elevul să depășească punctul său de vedere și să adune informații și din punctul de vedere al altor persoane (pe mai multe paliere – ceea ce văd, ceea ce cred și ceea ce simt acestea). Așa cum spune Wedell-Wedellsborg: „Cu cât este mai importantă problema, cu atât ar trebui să vorbiți cu mai multe persoane despre ea“. Cine sunt persoanele potrivite cu care poate elevul să împărtășească frământarea privind rezolvarea unei probleme? Cercetătorii Tushman și Scalan sugerează că sunt cei care au cunoștințe suficiente despre problemă pentru a o înțelege, aducând în același timp perspective și medii diverse (apud Luna, 2020). Iată de ce învățarea colaborativă este întotdeauna un plus și ar trebui să fie sprijinită permanent în activitatea de la catedră.

de Ion-Ovidiu Pânișoară – profesor universitar

Articolul integral poate fi citit în Revista Tribuna Învățământului nr. 16 – aprilie 2021