Iulian BOLDEA profesor universitar
Revista de cultură Vatra are un destin centenar și o existență ce stă sub girul tradiției, al valorii și al performanței culturale. Primul număr al revistei Vatra (serie veche) a apărut la data de 1 ianuarie 1894 la București, revista fiind condusă de Ion Luca Caragiale, George Coșbuc și Ioan Slavici. Deși revista se tipărea la București, publicul-țintă era mai ales cel din Ardeal. Revista, concepută în descendența revistelor Dacia literară și Tribuna, a apărut doar în 44 de numere, bilunare, până în august 1896. Se împlinesc, așadar, în acest an, 126 de ani de la apariția primului număr al revistei Vatra. De-a lungul timpului, revista Vatra s-a impus în peisajul cultural românesc și internațional prin calitatea numerelor publicate, prin valoarea și competența colaboratorilor, prin prestigiu și notorietate în spațiul nostru literar.
Seria nouă, mureșeană, a revistei Vatra apare începând din mai 1971, printre fondatorii revistei aflându-se scriitorii Dan Culcer, Romulus Guga și Mihai Sin. Revista a fost condusă de poetul, romancierul și dramaturgul Romulus Guga, iar după moartea sa, de criticul și istoricul literar Cornel Moraru, în prezent director onorific al revistei. Printre membrii primei echipe redacționale se aflau ziariști din presa cotidiană locală sau centrală (Ion Calion-Caloi, Cornel Pogăceanu, Atanasie Popa), istoricul literar Serafim Duicu, poetul și sculptorul Gavril Ședran (pseudonimul lui Gavril Gh. Pop), graficienii Ion Petru Pop și Radu Ceontea. Printre colaboratorii permanenți, care au deținut rubrici, se numără istoriograful Grigore Ploeșteanu, biologii acad. Alexandru Pora și Bogdan Stugren, lingvistul Alexandru Toșa, sociologul Andrei Roth.
După 1990, colectivului redacțional i se alătură Al. Cistelecan (redactor-șef adjunct, între 1993-2007), Virgil Podoabă, Aurel Pantea, Nicoleta Sălcudeanu, Iulian Boldea, Alexandru Vlad. În prezent, revista este editată de Consiliul Județean Mureș.
Rubricile tradiționale ale revistei (Vatra-Dialog, Cumințenia pământului, Citind și trăind literatura, Seismograme, Ochiul ciclopului, Documentele continuității, Tolle lege, Editorial, Carmen saeculare, Epica magna, Cronica literară, Cu cărțile pe masă, Lecturi, Triptic, Metamorfozele cercului, Refracții, Adagio, Talmeș-balmeș) redau legătura între tradiție și modernitate, dar și unitatea în diversitate pe care revista de cultură Vatra, revistă centenar și revistă-fanion a culturii românești, le promovează.
Revista Vatra este o revistă culturală de referință, o revistă-centenar, înființată în anul 1894 de către un grup de scriitori entuziaști (Caragiale, Coșbuc, Slavici), a promovat mereu valoarea, competența, cultivând tradiția și ideea de continuitate, dar și dialogul cu alte culturi, ilustrând o temă esențială a lumii în care trăim, marcată de provocările globalizării: tema dialogului dintre tradiție și modernitate.
Un unghi de percepție a acestei relații de dialog, din perspectivă fenomenologică trebuie să țină seama de contextul cultural și socio-lingvistic generator, în care sunt funcționale concepte precum „sincronie“, „adaptabilitate“, „identitate“, „alteritate“, „pluralism“, concepte prin intermediul cărora se pot descifra particularitățile unor reacții de adaptare, capacitate de comprehensiune, dar și o sincronizare, necesară, cu „ambianța“ unui timp anume. Din această perspectivă, cultura este, în viziunea revistei Vatra, o cale de acces către marile sensuri ale umanității, un vehicul de sens și de valoare estetică dintr-o limbă în alta, legitimând o șansă posibilă de sincronizare cu universalitatea, de integrare într-o lume a globalizării și a sincronismului accelerat. În acest context, revista își propune să scoată dintr-un con de umbră valorile tradiției și, totodată, să plaseze în centrul scenei și al dezbaterii fenomenul dialogului multicultural, motor vital al progresului cultural.
Revista Vatra reprezintă, pe de altă parte, un reper de stabilitate și de valoare într-un spațiu expus intemperiilor pieței libere, impunându-se, în același timp, ca un spațiu intermediar și un mediator necesar între internet și universitate, între blogurile și revistele virtuale și publicațiile academice mult mai rigide.
Valoarea și constanța traseului centenar al revistei Vatra, de la primele numere, din 1894, până la cele mai recente, au generat dezbateri asupra marilor teme ale culturii românești, bazate pe argumente elaborate științific și trecute prin specificul unor domenii distincte (deși totuși complementare) cum sunt studiile literare, antropologia culturală, studiul mentalităților, studiile de gen, lingvistica aplicată, relațiile internaționale, studiile europene, științele comunicării, relațiile publice și studiile politice etc. Subiectele propriu-zise vizează problematica actuală a lumii europene, dilemele fundamentale ale organizării politice, economice, sociale și rolurile pe care actul cultural al traducerii, arta și în general abordarea de tip umanist le pot juca pentru a contribui la depășirea unor stări de criză sau conflicte. Numerele tematice ale revistei Vatra își propun să realizeze o dezbatere permanentă asupra statutului omului de cultură actual, al scriitorului și artistului, care poate fi reprezentat ca un vehicul purtător al valorilor, semnificațiilor și ideilor care circulă dintr-o limbă în alta, ca un căutător al echivalențelor lexicale faste, un negociator al sensurilor, un pacificator al cuvintelor care glisează dintr-un idiom în altul, un judecător al gustului estetic, un promotor al unor cuvinte care devin punți de legătură, un mediator între diverse situații/contexte de comunicare interculturală, un combatant al contextelor semantice într-un spațiu plasat între două culturi care se contaminează și se influențează reciproc.
Continuarea articolului poate fi citită în numarul doi, serie nouă, al revistei Tribuna Învăţământului, ediția tiparită. Revista poate fi achiziționată aici.
